Ce măsuri economice apar în planul de guvernare al lui Dacian Cioloş. Priorităţi: infrastructura şi fondurile europene

Premierul desemnat Dacian Cioloş a trimis Parlamentului programul său de guvernare, care are 13 pagini şi este împărţit în trei capitole mari: viziune, priorităţi, plan de măsuri.

Premierul desemnat Dacian Cioloş a trimis Parlamentului programul său de guvernare, care are 13 pagini şi este împărţit în trei capitole mari: viziune, priorităţi, plan de măsuri.

Printre priorităţile din domeniul economic ale noului Cabinet se regăseşte urgentarea absorbţiei de fonduri europene („eliminarea vulnerabilităţilor în absorbţia fondurilor europene“) şi infrastructura (investiţiile în infrastructură vor fi tratate cu prioritate“).

„Guvernul va angaja contacte imediate cu toate serviciile Comisiei Europene responsabile de gestiunea diverselor instrumente financiare şi va identifica soluţii rapide de implementare şi de eliminare a blocajelor“, se arată în programul de guvernare.

Ţinta nr. 1: coridoarele paneuropene

În ceea ce priveşte infrastructura, aceasta este văzută ca „elementul esenţial în deblocarea potenţialului de atractivitate investiţională a României“.

„Stadiul proiectelor care sunt în curs pe toate tronsoanele pan-europene (rutiere şi căi ferate) va fi evaluat pentru a se grăbi derularea lor“, potrivit planului de guvernare.

MTO va fi renegociat

Medium-Term Budgetary Objective (MTO) este un indicator calculat pentru fiecare stat membru al UE în parte privind deficitul structural.

Noul guvern va renegocia cu Comisia Europeană termenii Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu (MTO), care vizează ţintele de deficit, potrivit programului de guvernare.

La capitolul "Stabilitate", programul pevede elaborarea bugetului pe 2016 cu menţinerea ţintelor de stabilitate macroeconomică, monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare, adoptarea şi implementarea măsurilor pentru asigurarea condiţiilor de creştere a convergenţei în perspectiva aderării la zona euro şi renegocierea MTO-ului, cu menţinerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu Produsul Intern Brut.

Prin programul de guvernare noul cabinet îşi propune de asemenea stabilizarea mediului economic şi creşterea gradului de încredere a agenţilor economici şi a capitalului în perspectiva dezvoltării economiei, precum şi evitarea derapajelor economice potenţiale într-un an electoral.

În ceea ce priveşte transporturile şi infrastructura, documentul include doar "valorificarea poziţiei geografice a României şi transformarea ţării într-un nod logistic regional".

Cadru fiscal predictibil

În domeniul fiscalităţii, guvernul îşi propune să asigure un cadrul fiscal şi de reglementare stabil, predictibil, transparent.

"Debirocratizare, simplificare şi armonizare a reglementărilor. Elaborarea de măsuri care să asigure un raport corect între stat şi contribuabil. Îmbunătăţirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea şi descentralizarea administraţiilor fiscale.

Îmbunătăţirea activităţii ANAF în vederea continuării creşterii veniturilor la buget prin ameliorarea colectării taxelor şi impozitelor.

Finalizarea implementării proiectului Băncii Mondiale de restructurare şi reformare a activităţii administraţiei fiscale", mai arată sursa citată.

Investiţiile, prioritizate după criterii obiective

Executivul urmăreşte, de asemenea, prioritizarea investiţiilor pe baza unor indicatori obiectivi şi corelarea investiţiilor finanţate din fonduri nationale şi a celor din fonduri europene pe baza priorităţilor de dezvoltare.

"Realizarea unui plan de investiţii pentru următorii 10 ani, având consensul întregii clase politice, a unei strategii naţionale de dezvoltare care să cuprindă obiective finanţate atât din fonduri europene cât şi din bugetul de stat, întocmit cu consultarea mediului privat, societăţii civile, ministerelor de resort, specialiştilor recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional", notează Guvernul.

Alte măsuri vizate:

- deblocarea şi finanţarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval, aerian)

- reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii, a infrastructurii de transport gaze, electricitate şi realizarea interconectării cu reţelele europene

- crearea resurselor de dezvoltare prin stimularea investiţiilor străine în domenii de vârf, crearea unui fond naţional de investiţii, a unei bănci naţionale de dezvoltare

- atragerea de fonduri europene şi prin dezvoltarea pieţei de capital.

Dezbatere publică pentru creşterea gradului de ocupare

Totodată, Executivul şi-a propus să lanseze o dezbatere publică în vederea formulării unui pachet de politici pentru creşterea gradului de ocupare prin crearea de locuri de muncă corelat cu dezvoltarea unor politici de urbanizare şi stimulare a atragerii si reintegrării românilor din diaspora.

De asemenea, noul Guvern propune elaborarea unui proiect de reindustrializare şi de dezvoltare a agriculturii care să susţină creşterea competitivităţii prin plasarea economiei româneşti în zona superioară a lanţurilor de valoare.

Structură unică pentru administrarea companiilor de stat

Noul executiv vrea ca toate companiile de stat să fie administrate printr-o singură structură administrativă, potrivit programului de guvernare.

Programul prevede "gestionarea integrată a companiilor de stat prin intermediul unei singure structuri administrative", fără să dea detalii pe acest subiect.

Documentul face referire şi la "continuarea procesului de restructurare şi eficientizare" a activităţii companiilor în care statul deţine controlul, precum şi la implementarea principiilor de guvernanţă corporativă.