Taxa pe stâlp va fi plătită tot de populaţie. Factura la energie va creşte cu 1-2%, după includerea în tarife a noilor costuri din sectorul energetic

La o factură medie de 100 de lei, un român va trebui să scoată din buzunar 2 lei în plus după introducerea taxei de stâlp în tarife  FOTO Adevărul

Taxa pe construcţii speciale, impusă de către Guvern prin eliminarea unor excepţii fiscale de care beneficiau companiile, va fi suportată, în final, tot de către consumatori, în special în sectorul energiei şi gazelor naturale, care sunt pieţe reglementate.

Taxa pe stâlp se va regăsi în facturile la electricitate ale consumatorilor casnici, care ar putea să crească cu 1-2%, declara, vineri, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). „Legislaţia spune că orice cost se regăseşte în preţul final“, a afirmat Havrileţ. El a mai spus că încă nu poate fi estimat impactul acestei taxe pentu că nicio societate nu a transmis până acum solicitări de recunoaştere în tarife. Totuşi, includerea acestor costuri în facturi ar putea fi implementată fie de la 1 iulie, fie de la 1 ianuarie 2015. 

Impozitul pe construcţiile speciale se ridică la 1,5% din valoarea activelor şi a fost introdus în urma negocierilor din toamna anului trecut cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Comisiei Europene (CE). Aceasta se aplică asupra cablurilor şi reţelelor electrice sau de gaze, posturilor de transformare, dar şi asupra hidrocentralelor, termocentralelor sau centralei nucleare de la Cernavodă.

Care sunt companiile cu tarife reglementate

Măsura are efecte asupra unor companii care au tarife reglementate, precum E.ON, Enel, CEZ, GdF SUEZ sau Electrica, care deţin serviciul de distribuţie a electricităţii şi a gazelor în cea mai mare parte a ţării, dar şi unor companii precum Transelectrica şi Transgaz – operatorii sistemelor de transport, sau Romgaz – care operează marile depozite de gaze naturale ale ţării.

Eric Stab, şeful GdF SUEZ România, declara în urmă cu două săptămâni că numai de la distribuitorii de electricitate şi gaze naturale se vor colecta 240 de milioane de lei prin această taxă, jumătate din cât estima Guvernul că va colecta în total din acest impozit. El spunea atunci că societăţile în cauză vor solicita ANRE includerea taxei în costurile suportate de consumatori. 

Producătorii s-au mai contrat cu ANRE

Pe lângă distribuitori, şi o parte dintre producătorii de energie au tarife reglementate pentru cantităţile pe care le furnizează populaţiei şi instituţiilor publice. 

Remus Borza, cel care administrează insolvenţa Hidroelectrica, a declarat recent că taxa pe construcţiile speciale este „nesustenabilă şi împovărătoare“. El a susţinut că „taxa pe stâlp este aberantă din perspectiva incidenţei asupra unor construcţii, de exemplu tunele săpate în inima muntelui sau a unor utilaje instalate pe fundul lacurilor de acumulare“. Anterior, el anunţa că impactul noii taxe asupra Hidroelectrica este de 40 de milioane de euro, adică peste 170 de milioane de lei, în vreme ce Nuclearelectrica anunţa costuri suplimentare de 100 de milioane de lei. 

În luna ianuarie, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica au dat în judecată ANRE pentru impunerea unor preţuri considerate sub costuri pentru volumul de energie pe care sunt obligate să îl vândă în piaţa reglementată. Cele două companii au reclamat atunci situaţia inclusiv la Consiliul Concurenţei.

„Subvenţionăm profitul“

Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor (APC), a

declarat că se aştepta ca societăţile din domeniu să ceară încorporarea noilor costuri în tarife, dar nu consideră situaţia drept una normală. „Acum o să subvenţionăm profitul distribuitorilor. Ei nu merg pe volum, pe creşterea consumului. La un moment dat, tot reducându-se consumul, n-o să mai aibă cui să vândă şi apoi vor claca şi producătorii, şi distribuitorii de energie şi gaze“, a declarat el pentru „Adevărul“.

El a mai afirmat că, dacă taxa pe stâlp va fi suportată de consumatori, atunci situaţia este asemănătoare cu subvenţiile pentru energia regenerabilă, care sunt plătite de către români tot din buzunarul propriu şi apar evidenţiate separat în facturi. Stanciu spune că ANRE ar fi trebuit să convoace Consiliul Consultativ şi să supună dezbaterii dacă noile costuri ar trebui incluse în facturi. 

Între concurenţă şi monopol

Principala problemă o constituie faptul că populaţia şi o parte din micile firme plătesc preţuri reglementate de către ANRE. Dacă în cazul unei companii petroliere care transferă noile costuri în preţ, clientul are opţiunea de a alimenta de la o benzinărie concurentă, la energie sau gaze îţi poţi schimba furnizorul, dar distribuitorul este mereu acelaşi, fiind un monopol natural.

Cu doar 12,8 euro/100 kWh, România are printre cele mai mici preţuri la energie electrică din Europa, doar Bulgaria având un preţ mai redus. Totuşi, pentru a achita o factură, românii lucrează în medie 10 ore şi jumătate în fiecare lună, cel mai mult dintre toţi europenii. 

Serviciile de apă şi canal, salubritate sau energia termică sunt alte domenii reglementate din ţara noastră unde actorii din domeniu ar putea cere majorarea tarifelor în urma noii taxe. Acestea se află sub jurisdicţia Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC). 

Statul strânge din noua taxă de trei ori mai mult decât estima

Dacă în bugetul pe 2014 Guvernul a estimat că va colecta 488 de milioane de lei din taxa pe construcţiile speciale, pe măsură ce marile companii din economie au făcut publice sumele pe care vor fi nevoite să le plătească, a devenit evident că sumele încasate de stat vor fi de 3-4 ori mai mari. Potrivit legii, companiile trebuiau să depună declaraţiile de impunere şi să plătească prima tranşă până în data de 26 mai, următoarea tranşă trebuind să fie plătită până la 25 septembrie.

Ministerul Finanţelor a înregistrat lunea trecută suma de un miliard de lei din această taxă, mai mult decât dublu estimărilor înscrise în bugetul pe acest an, afirma săptămâna trecută Dan Manolescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor. Premierul Victor Ponta afirma recent că, din sumele care vor fi colectate la buget prin această taxă, se va putea opera reducerea CAS cu cinci puncte procentuale de la 1 iulie. Aceasta din urmă ncesită un efort financiar de 2,6 miliarde de lei pentru şase luni de aplicare.

Mai puteţi citi: