Cultură

De la primele reviste apărute în secolul al XIX-lea până la titlurile glossy de astăzi, presa pentru femei a reflectat schimbările din societate. Istoricul presei Ilie Rad explică felul în care aceste publicații au construit, în timp, imaginea femeii.

În Parisul interbelic, muza încetează să mai fie un corp imobil și devine un agent activ al modernității. Kiki de Montparnasse, Lee Miller și Dora Maar nu acceptă să fie doar privite: ele învață să privească, să înregistreze, să intervină și să își construiască propria imagine.

Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, actrița Kaitlin Olson vorbește despre „egoismul sănătos“ de a-ți urma vocația, despre busola morală moștenită de la mama sa și despre curajul de a ocupa spațiu într-o lume care cere prea des femeilor să fie invizibile.

Acum când Hollywoodul își pregătește statuetele galei Oscarurilor din noaptea de 15 spre 16 martie, pentru câțiva regizori competiția a rămas în urmă. Coppola, Scorsese, Spielberg, Eastwood sau Haneke nu mai filmează pentru premii, ci pentru a continua o conversație începută cu zeci de ani în urmă.

Astăzi, revistele pentru femei sunt pline de articole despre carieră, autonomie, relații sau sănătate mintală. Îți explică cum să negociezi un salariu, cum să îți construiești o viață pe cont propriu sau cum să îți găsești echilibrul între muncă și timpul personal.

Filmul, precum mâncarea sau sportul, este una dintre puținele limbi universale. Nu doar că poți afla cât mai multe lucruri despre o societate poate aflată la capătul lumii, dar poți şi găsi o conexiune umană în cea mai sinceră formă a ei.

Camille Claudel, Elizabeth Siddal şi Berthe Morisot îşi încep parcursul artistic într-o epocă în care talentul feminin nu poate exista decât mediat de o figură masculină.

Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, Katia Pascariu trasează cu obiectivitate linia dintre film și realitate: contextul socio-politic, precum și relațiile interumane sunt elemente care ne definesc parcursul în viață.

Pe 9 martie, România are marcată în calendar Ziua Deținuților Politic Anticomuniști. Femeile deținute politic erau forțate să nască în celule insalubre, sub supravegherea gardienilor, fără sprijin medical și fără intimitate.

Romancierul Antonio Lobo Antunes, unul dintre cei mai citiți și traduși scriitori de limbă portugheză din lume, propus de mai multe ori pentru premiul Nobel pentru Literatură, a decedat, a anunțat grupul editorial Leya.

Cu mult înainte ca laleaua să devină simbol naţional al Țărilor de Jos sau metaforă pentru excesele pieţei, ea aparţinea unei alte lumi, sigure de sine: Imperiul Otoman al secolului XVI. Acolo, florile nu erau simple ornamente, ci purtătoare de sens politic, social şi cultural.

Există o „literatură scrisă de femei“ sau doar literatură bună și literatură uitată? Cinci autoare vorbesc despre etichete, solidaritate și despre cine decide ce rămâne în istorie.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Weekend Adevărul“, actorii serialului „Bridgerton“ ne-au dezvăluit, strat cu strat, ce se ascunde în spatele unei măști de bal, ce înseamnă un nobil cu spirit liber și cât de importante sunt cărțile în viața noastră.

Regizorul, scriitorul, scenaristul, scenograful şi graficianul Cristian Pepino a murit, a anunţat, duminică 22 februarie, actorul Ştefan Craiu.

Arhitectul Alexandru Costandache povestește pentru „Weekend Adevărul“ cum au prins formă, în plin comunism, câteva dintre cele mai recognoscibile clădiri ale Constanței – Blocul Creion și turnurile „I“ de la gară – proiecte-unicat într-o epocă dominată de tipizare și constrângeri politice.

În urmă cu 150 de ani, într-un sat din ținutul culelor, Infinitul a primit un nume: Constantin Brâncuși. În această lume a vitezei, în care orbecăim după repere – morale, profesionale, sentimentale –, viața lui este exemplul de care avem nevoie: curajul de a fi tu însuți indiferent de vremuri.

În cărți pentru cel mai bun proiect de Arte Vizuale al anului.

Iubirile, prieteniile, inspirațiile artistului și Parisul Avangardei se văd și se simt în perioada 18 septembrie – 20 decembrie 2026

Producătorul Simon Blakeney vorbește în exclusivitate pentru „Weekend Adevărul“despre conexiunea emoțională inevitabilă cu animalele urmărite ani la rând și despre ce înseamnă, de fapt, să fii martorul unui regat în care natura nu joacă niciodată după reguli blânde.

În anii ’70–’80, imaginea femeii de știință din România se identifica public cu Elena Ceaușescu, promovată obsesiv drept „academician doctor inginer“.

Weekendul de Ziua Îndrăgostiților este un prilej numai bun pentru ieșit în oraș. Iar cinematografele sunt de cele mai multe ori o idee bună, fie că e o vorba de o întâlnire romantică sau doar de o ieșire relaxantă. Oferta cinematografică din aceste zile este variată.

Soprana Irina Baianț revine pe scena Sala Palatului cu Letters to Juliet, un concert–spectacol creat special pentru Ziua Internațională a Femeii. Evenimentul va avea loc duminică, 8 martie 2026, de la ora 19:00, cu accesul publicului începând cu ora 18:00.

Sala Palatului a fost miercuri seară neîncăpătoare pentru cei aproximativ 4.000 de spectatori veniți la Gala Internațională de Balet „Balanchine’s Legacy”. Evenimentul a prilejuit și o întâlnire memorabilă între două valori incontestabile ale României: Victor Rebengiuc și David Popovici.

Ulterior, ministrul Culturii, Demeter Andras, prezent la protestul de la Teatrul Național București, a anunțat suspendarea proiectului.

Artistul Tudor Chirilă a criticat Ministerul Culturii după ce a fost propus ca actorii să prezinte programul săptămânal de lucru, să întocmească rapoarte individuale de activitate și să semneze foaia de prezență, în cadrul unui program pilot inspirat de o directivă a Curții de Conturi.

Violonistul Bogdan Bișoc, membru fondator al Cvartetului „Ad Libitum”, s-a stins din viață duminică, 8 februarie. Filarmonica din Iași transmite condoleanțe familiei muzicianului.

După un debut care a atras peste 80 de invitați din 12 țări și mai bine de 5000 de participanți în cele 4 zile de evenimente, NOD - International Literary Rights Festival se pregătește pentru cea de-a doua ediție care va avea loc și anul acesta în ultimul weekend al lunii septembrie, la Brașov.

Actorii Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti (TNB), alături de personalul care deserveşte scena din toate sectoarele teatrului, vor organiza marţi, la ora 14.30, în faţa TNB, protest paşnic faţă de aplicarea unui program pilot primit de la Ministerul Culturii,.

Te-ai întrebat vreodată cine a gândit cartierele prin care treci zilnic? Cine a trasat bulevardele, cine a decis unde rămâne spațiu verde și unde se ridică un bloc? Povestea lui Vasile Mitrea arată cum s-a construit orașul Cluj-Napoca, între norme și idealuri.

Mihai Barbu, fotograf și jurnalist, cutreieră Bucureștiul cu ochii în sus, căutând chipurile sculptate care privesc orașul de pe clădiri. Le fotografiază, le adună pe o hartă și le redă viață online, în proiectul „Faces of Bucharest“ – o arhivă vie a privirilor de piatră.

Bucureștiul se pregătește să găzduiască unul dintre cele mai așteptate evenimente culturale ale începutului de an 2026.

Cinema Europa anunță lansarea programului „Săptămâni Tematice”, o serie de proiecții speciale desfășurate din ianuarie până în mai, dedicate unor universuri cinematografice emblematice și filmelor care funcționează cel mai bine ca experiență colectivă.

Un scriitor francez a scris un roman de 300 de pagini fără litera „e”. Povestea lui Georges Perec nu e despre snobism literar, ci despre ce rămâne când ceva esențial dispare.

În Parisul interbelic, muza încetează să mai fie un corp imobil și devine un agent activ al modernității. Kiki de Montparnasse, Lee Miller și Dora Maar nu acceptă să fie doar privite: ele învață să privească, să înregistreze, să intervină și să își construiască propria imagine.

Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, actrița Kaitlin Olson vorbește despre „egoismul sănătos“ de a-ți urma vocația, despre busola morală moștenită de la mama sa și despre curajul de a ocupa spațiu într-o lume care cere prea des femeilor să fie invizibile.

De la primele reviste apărute în secolul al XIX-lea până la titlurile glossy de astăzi, presa pentru femei a reflectat schimbările din societate. Istoricul presei Ilie Rad explică felul în care aceste publicații au construit, în timp, imaginea femeii.

La un an de la furtul Tezaurului Dacic dintr-un muzeu din Țările de Jos, ancheta continuă, dar obiectele lipsesc în continuare. În România, regulile de protejare a patrimoniului au rămas neschimbate, iar cazul expune un sistem învechit, blocat în birocrație și inerție.