„Camil Petrescu este erou de roman în viaţă şi om normal în literatură“. 120 de ani de la naşterea scriitorului

La aniversarea a 120 de ani de la naşterea scriitorului Camil Petrescu (1894-1957), mai mulţi autori, actori şi critici literari au participat la Colocviul Naţional „Camil Petrescu“, organizat la Sala Media a Teatrului Naţional Bucureşti. Scriitoarea Ioana Pârvulescu şi-a exprimat, cu această ocazie, teoria că „pariul estetic al lui Camil Petrescu este câştigat pentru că el este erou de roman în viaţă şi om normal în literatură“.

În foaierul Sălii Media a Teatrului Naţional din Bucureşti a fost vernisată expoziţia foto-documentară „Camil Petrescu – 120“, concepută de Ofelia Creţia, cu sprijinul Muzeului Naţional al Literaturii Române. La eveniment au participat, printre alţii, actorii Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc şi Mircea Albulescu. Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Culturală „Camil Petrescu” şi revista „Teatrul azi”, sub egida Uniunii Scriitorilor din România, în parteneriat cu Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală „Ion Sava” al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” şi cu Muzeul Naţional al Literaturii Române.

De asemenea, cu ocazia aniversării a 120 de ani de la naşterea scriitorului, Fundaţia Culturală „Camil Petrescu“ a lansat colecţia completă în ediţie anastatică a publicaţiei interbelice „Cetatea literară“ şi volumul bipolar conţinând piesa „Caragiale în vremea lui“ de Camil Petrescu şi Procesul „tovarăşului Camil”, document datorat lui Ion Vartic.

Despre creaţia camilpetresciană şi-au amintit, la colocviul susţinut în Sala Media, George Banu, Paul Cornea, Ioana Pârvulescu, Natalia Stancu şi Cornel Ungureanu. De asemenea, Actorii Ilinca Tomoroveanu, Şerban Cellea, Marius Stănescu, Emilia Bebu, Vlad Logigan au citit fragmente şi poeme semnate de scriitor.  Gazdele întâlnirii au fost Florica Ichim şi Ioana Pârvulescu. 

Ioana Pârvulescu a amintit despre influenţa pe care perioada războiului a avut-o asupra lui Camil Petrescu. „Exista o presiune exraordinară a publicului ca tinerii să se înroleze în război. În 1916, când România intră în război, Camil Petrescu, care datorită unei constituţii care-l putea scăpa de armată, cere să intre voluntar la artilerie, deoarece tatăl său fusese, după cum ştia el, ofiţer la artilerie. La 26 iulie 1917, are loc o bătălie în urma căreia Camil Petrescu este declarat mort, în registrul Regimentului 16 din Infanterie, alături de alţi 13 ofiţeri, şi nu se mai ştie nimic de el.“

Albulescu, Rebengiuc, Mihuţ, la Colocviul Naţional Camil Petrescu FOTO Florin Biolan

„Apoi se descoperă că scriitorul nu fusese mort“, a continuat Pârvulescu, „ci ţinut prizonier într-un lagăr în Ungaria. Se presupune că el trece sub tăcere în mod voit acest incident şi că, de fapt, vrea să muşamalizeze faptul că fusese luat prizonier. Eu, personal, cred dimpotrivă, iar toate cărţile lui şi teoriile lui literare vin în sprijinul acestei afirmaţii. El nu vrea să se vadă pe sine ca un erou, ci ca un anti-erou. 

„Pe lângă infirmitatea auditivă, iar aici este, de fapt, drama vieţii lui Camil Petrescu, care dobândeşte această infirmitate în război, la explozia unui obuz, dacă e să luăm în consideraţie o notă de subsol, timp de 9 ani, nopţi la rând, are coşmaruri cu obuze care explodează, care-l lasă la trezire transpirat şi istovit“, a mai povestit scriitoarea. 

Florica Ichim, Cornel Ungureanu şi Ioana Pârvulescu FOTO Florin Biolan

Opera lui Camil Petrescu este scrisă la persoana I. „O anume identificare a acestuia cu autorul e inevitabilă, dar în fond alunecoasă şi înşelătoare. Camil Petrescu omul îşi înlocuieşte personajele, face schimb de experienţe cu ele, le împrumută de la el tot ceea ce au nevoie pentru a fi autentice, dar atât“, a spus Pârvulescu. 

„Camil Petrescu respinge comicul, cum spune George Călinescu în „Istoria literaturii“. El nu stimulează comicul în operele sale, ci trăirile dramatice. Toate acestea sunt legate de război şi de drama pe care Petrescu a trăit-o; el spune de multe ori despre câtă inteligenţă dezvoltă o infirmitate. El a făcut în aşa fel încât lucrul acesta să nu se observe şi aproape să nu se ştie“, a mai precizat Ioana Pârvulescu. 

Criticul literar Cornel Ungureanu a vorbit, de asemenea, despre activitatea lui Camil Petrescu ca gazetar, la revista „Cetatea Literară“, cu prilejul lansării colecţiei complete în ediţie anastatică a acestei publicaţii interbelice. „Există în fiecare număr din «Cetatea Literară» o stare de revoltă împotriva prostimii care asasinează valorile intelectuale, există această luptă cu scriitorii, cu poeţii proşti, dar are şi înţelegere faţă de prietenii lui care scriu poezie proastă. Sunt foarte multe de spus despre felul în care îşi creează relaţii şi felul în care apără literatura, felul în care construieşte o cetate literară, felul în care trebuie să-i înţelegem opera şi felul în care se naşte el ca romancier. Simpatiile sale mergeau către alt fel de a înţelege teatrul, alt fel de a înţelege literatura, alt fel de a trăi cunoaşterea“, a spus Ungureanu, la evenimentul aniversar de miercuri.