Era în ziua în care aniversa 30 de ani. De atunci, artista, care nu şi-a abandonat nici satul, nici naturaleţea, şi-a prezentat operele cu numeroase ocazii în Europa, dar şi în SUA şi în alte ţări ale lumii. Invitată de onoare în multe Saloane de artă, Mariana Mihuţ a fost admisă în 2010 în prestigiosul « Grup Internaţional al Primitivilor Moderni zişi Naivi ».

Dar, uimitor, ea este puţin cunoscută în ţara ei.

„Sat”, pictură de Mariana Mihuţ  FOTO: Arhivă personală

Mariana Mihuţ s-a născut într-o familie de ţărani din Brusturi, judeţul Arad, în mijlocul Ţării Moţilor. Şi-a descoperit şi cultivat talentul încă de copil, pe lângă bunicul său, Petru Mihuţ şi mătuşa Rodica Nicodim, pictori naivi recunoscuţi în România şi în străinătate.

Adolescenta Mariana a devenit a treia moştenitoare al lui Ion Nită Nicodim, străbunicul ei, mort în 1972, cel mai celebru pictor naiv din ţară. Artist ţăran autodidact, acesta a imortalizat pe pânzele întinse pe rame de stupi viaţă satului marcată de « vremuri » : « vremea mieilor », « vremea cositului », « vremea cireşelor » sau « culesul merelor », « vremea iernii », « nunta sau sărbătorile religioase ». În pânzele sale se observă adesea, în fundul văii, biserica satului, construită înainte de 1755, în întregime din lemn, înlocuită în 1831 de cea actuală, mai solidă.

Ziua muncesc la fân sau în livadă, iar seara, mai ales iarna, pictează.

„Calendarul ilustrat” al bucuriilor simple din Apuseni

Pictura acestui fondator al « şcolii din Brusturi » şi a discipolilor săi este un magnific « calendar ilustrat » al vieţii localnicilor, al tradiţiilor lor ancestrale, a bucuriei simple şi sincere de a trăi. Rodica Nicodim şi Petru Mihuţ au fost medaliaţi în Saloanele internaţionale de pictură naivă. Ziua muncesc la fân sau în livadă, iar seara, mai ales iarna, pictează. Astăzi, nu reuşesc să răspundă solicitărilor de a participa la festivaluri şi saloane, la comenzi din Statele Unite.

Tematica celor patru pictori se aseamănă, dar ce originalitate în interpretare, în viziune şi culori la fiecare din ei! Pânzele Marianei, la fel de bogate în personaje reunite într-o atmosferă de sărbătoare, lasă să se întrevadă un suflet de poet în armonii calde. Multă feminitate şi graţie în albul şi rozul florilor de cireş şi de piersic, speranţă şi viaţă. („Grădina”, pictură de Mariana Mihuţ  FOTO: Arhivă personală)

Să-şi părăsească satul la 29 de ani, bunicul şi familia, pentru a trăi la oraş, a fost o cotitura în viaţa ei. De atunci, printr-o alchimie a memoriei, o nostalgie, artista glorifică ceea ce a pierdut. Ea transmite azi o lumină, o frumuseţe magică: albul strălucitor şi pur al zăpezii, albastrul zâmbitor al cerului; roşul intens al toamnei sau galbenul bogat al verii. 

Pictorul sufletului românesc vesel şi primitor

Privind tablourile Marianei, cei care nu cunosc Apusenii doresc să descopere viaţa locuitorilor săi. Cei care îi cunosc, retrăiesc cu plăcere amintirile acestor ţinuturi bucolice, cu oameni simpli şi primitori, cu gâşte şi vaci pe uliţe, cu berze pe hornuri, cu căpiţe de fân şi căsuţe pe dealuri. Sinceritatea sa, culorile calde, delicateţea şi feminitatea sa, fac din sătucul pictat - un colţ de Paradis.

„Iarna”, pictură de Mariana Mihuţ  FOTO: Arhivă personală

Dar ce străluceşte şi mai mult, ca aurul din măruntaiele acestor munţi, este sufletul românesc vesel şi primitor, sublimat în aceste minuscule sate din Apuseni.

Mariana Mihuţ a venit ca o zână, cu braţele pline de obiecte oferite de natura mamă autentică  şi cu ochii plini de încântare, să ne împărtăşească viziunea sa plină de tandreţe şi fericire.  Nu e de mirare că expoziţiile sale cunosc un succes crescând în Europa şi America. Trebuie ca talentul acestei artiste excepţionale, care trăieşte simplu ca oamenii Apusenilor, să fie recunoscut şi în ţara ei.

„Râu”, pictură de Mariana Mihuţ  FOTO: Arhivă personală

Dar ce străluceşte şi mai mult, ca aurul din măruntaiele acestor munţi, este sufletul românesc vesel şi primitor, sublimat în aceste minuscule sate din Apuseni.

După, expoziţia de la Grand Palais din Paris, în 2009, criticul Jacqueline Bricard scria în cartea de referinţă « Europa şi Pictorii Naivi » : „Mariana Mihuţ, zâna care vine din mijlocul Carpaţilor, cântă Vivaldi”.