Cultură

La 70 de ani, scriitorul Ștefan Mitroi vorbește despre copilăria dintr-un sat din Teleorman, despre dascălul care îi bătea poeziile la mașină noaptea și despre procurorul care a decis să se aresteze pe sine.

Scriitoarea Ana Blandiana este laureata din acest an a Premiului Literar Internaţional „Zbigniew Herbert”, acordat de Fundaţia Herbert unui autor în viaţă pentru întreaga sa operă. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc la Biblioteca Naţională din Varşovia în data de 27 mai 2026.

Craiova găzduiește cel mai mare festival Shakespeare din lume, librăriile au romanul momentului, pe o platformă de streaming găsiți adaptarea unui roman de-ale lui William Goulding, iar 43 de filme europene rulează în toată țara.

Jazzul, născut din libertate și improvizație, a trecut de la interdicție la recunoaștere globală. În România, a fost formă de rezistență și continuă să evolueze prin artiști și festivaluri precum Jazz in the Park, care atrag un public tot mai divers.

Dansul câștigă treptat mai mult public și mai multă vizibilitate, chiar dacă încă nu e pe deplin recunoscut. Dincolo de eticheta de „nișă“, tot mai mulți oameni îl caută ca experiență directă, personală.

Criză fără precedent la Bienala de la Veneția: juriul internațional a demisionat în unanimitate chiar înainte de debutul ediției 2026, lăsând organizatorii să reorganizeze complet sistemul de premiere.

Astăzi, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Sibiu, a fost prezentat oficial programul spectacolelor pentru cea de-a 33-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru (FITS).

Au fost doi copii din Sud care au învățat să transforme realitatea în poveste. Mai târziu, Harper Lee și Truman Capote au ajuns în centrul lumii literare, dar succesul fulgerător al lui „To Kill a Mockingbird“ a lăsat în urmă întrebări incomode.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Weekend Adevărul“, Wyatt Andrews, corespondent CBS la Moscova în 1986, rememorează zilele în care a încercat să relateze unul dintre cele mai mari dezastre ale secolului dintr-un oraș închis și tăcut.

Opera Comică pentru Copii anunță premiera uneia dintre cele mai iubite opere din repertoriul liric universal: „Gianni Schicchi” de Giacomo Puccini, în regia lui Cristian Mihăilescu.

O casă de pe strada V. Lascăr din București păstrează încă farmacia, laboratorul și locuința, așa cum au funcționat acum aproape un secol. Între sertare, registre, recipiente și obiecte rămase la locul lor, se conturează și planul pentru viitorul ei: Muzeul Farmaciei și un spațiu deschis comunității

Romeo Belea, arhitectul Teatrului Național și al Hotelului Intercontinental, povestește pentru „Weekend Adevărul“ cum s-au construit clădirile-simbol ale Bucureștiului comunist, ce s-a pierdut pe drum și ce a încercat să repare după 1989.

La Târgul de Paște de la Muzeul Țăranului Român, meșterii își prezintă munca și spun poveștile din spatele obiectelor. Trei dintre ei vorbesc despre cum se învață un meșteșug, cât timp cere și ce înseamnă să-l duci mai departe.

Paștele era cândva o sărbătoare a comunității, nu a consumului. Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, Paulina Popoiu, directoarea Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti“ din București, explică transformările acestei sărbători de-a lungul timpului.

În istoria cinematografiei există producții care au rămas în memoria publicului nu doar pentru povestea sau distribuția lor, ci și pentru tragediile asociate din culise. Un astfel de caz cutremurător este cel al filmului The Conqueror, considerat de mulți drept „filmul blestemat” de la Hollywood.

Academicianul Marius Andruh, unul dintre cei mai respectați chimiști români ai ultimelor decenii, a fost ales marți, 7 aprilie, în fruntea Academiei Române. Andruh este și vocea care a confirmat plagiatul lui Victor Ponta, în 2012.

Într-o călătorie între cinematografie, cărți și farfurii, regizorul Julián de Tavira și actrița Azul Guaita arată cum Mexicul își trăiește identitatea prin gastronomie și realism magic.

De 85 de ani, sovieticii au ascuns adevărul despre masacrul de la Fântâna Albă. Au sădit copaci pe locul unde românii care voiau să vină în Regat au fost uciși, au ascuns arhivele, iar de curând istoria a fost mistificată grosolan.

Petre Dulfu a folosit folclorul și umorul personajului Păcală pentru a transmite lecții de viață și moralitate românilor de toate vârstele. Filologa Laura Temian explică cum „Isprăvile lui Păcală“ circulau în sate și orașe, fiind citite cu plăcere înainte ca cititorii să afle cine este autorul.

Petre Dulfu a fost unul dintre cei mai citiți autori români: manuale, povești, biblioteci de sat. Generații întregi l-au citit. Astăzi, numele lui apare rar, deși personajele lui au rămas.

În urmă cu 85 de ani, plaiurile frumoasei Bucovine de Nord au sângerat adânc. Mii de români care au încercat să treacă granița în România au fost împușcați. Morți și unii doar muribunzi, copii și bătrâni, femei și bărbați au fost aruncați în gropi comune.

„Regele Lear”, cea mai recentă premieră regizată de Silviu Purcărete, și „The Tiger Lillies într-un cântec Macbeth”, realizat de The Tiger Lillies alături de compania La Perla 29, se regăsesc în programul Festivalului Internațional Shakespeare Craiova 2026.

În Iran, viața femeilor a trecut prin schimbări radicale, dar controlul a rămas prezent. Între reguli stricte, spațiu limitat și proteste tot mai vizibile, femeile își caută locul într-o societate care le pune constant limite.

Tabloul „Țărăncuță din Rucăr (Suzana)” de Nicolae Grigorescu a devenit vedeta Licitației de Primăvară organizate de Artmark, fiind adjudecat cu o sumă de aproape trei ori mai mult decât estimarea inițială.

Într-o lume dominată de imagine, poate părea surprinzător cât de mult contează lectura în viața celebrităților. Dincolo de aparițiile pe covorul roșu sau de succesul profesional, multe figuri publice își găsesc echilibrul, inspirația și chiar direcția în cărți.

Georgia O’Keeffe, Frida Kahlo şi Françoise Gilot nu apar aici ca excepţii fericite, ci ca dovezi ale unei schimbări lente: momentul în care relaţia cu un artist celebru nu mai consumă întreaga identitate a unei femei.

Cillian Murphy, laureat cu Oscar, regizorul Tom Harper și scenaristul Steven Knight, au discutat la Londra cu „Weekend Adevărul“ despre filmul „Peaky Blinders: The Immortal Man“. Ei explică nemurirea prin cinema, cărți și muzică, și reflectează asupra istoriei și a sindromului posttraumatic.

Londra, unul dintre cele mai culturale orașe din lume, devine cadrul ideal pentru universul „Peaky Blinders“. Înainte de interviul acordat în exclusivitate pentru „Weekend Adevărul“ de Cillian Murphy, Steven Knight și Tom Harper, capitala britanică dezvăluie legătura dintre istorie, război și cinema

În multe conflicte, războiul nu lovește doar prezentul. Monumente, orașe antice și situri arheologice ajung în calea bombelor sau devin ținte deliberate, iar odată cu ele dispare și o parte din istoria care explică lumea de azi.

Unul dintre cele mai spectaculoase artefacte istorice apărute în ultimii ani pe piața de artă din Europa de Est, „Coiful cu eroi”, din aur de 23 K, este prezentat în actuala Licitație de Istorie a Artmark.

De la primele reviste apărute în secolul al XIX-lea până la titlurile glossy de astăzi, presa pentru femei a reflectat schimbările din societate. Istoricul presei Ilie Rad explică felul în care aceste publicații au construit, în timp, imaginea femeii.

În Parisul interbelic, muza încetează să mai fie un corp imobil și devine un agent activ al modernității. Kiki de Montparnasse, Lee Miller și Dora Maar nu acceptă să fie doar privite: ele învață să privească, să înregistreze, să intervină și să își construiască propria imagine.

Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, actrița Kaitlin Olson vorbește despre „egoismul sănătos“ de a-ți urma vocația, despre busola morală moștenită de la mama sa și despre curajul de a ocupa spațiu într-o lume care cere prea des femeilor să fie invizibile.

Scriitoarea Ana Blandiana este laureata din acest an a Premiului Literar Internaţional „Zbigniew Herbert”, acordat de Fundaţia Herbert unui autor în viaţă pentru întreaga sa operă. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc la Biblioteca Naţională din Varşovia în data de 27 mai 2026.

La 70 de ani, scriitorul Ștefan Mitroi vorbește despre copilăria dintr-un sat din Teleorman, despre dascălul care îi bătea poeziile la mașină noaptea și despre procurorul care a decis să se aresteze pe sine.

Romeo Belea, arhitectul Teatrului Național și al Hotelului Intercontinental, povestește pentru „Weekend Adevărul“ cum s-au construit clădirile-simbol ale Bucureștiului comunist, ce s-a pierdut pe drum și ce a încercat să repare după 1989.

La Târgul de Paște de la Muzeul Țăranului Român, meșterii își prezintă munca și spun poveștile din spatele obiectelor. Trei dintre ei vorbesc despre cum se învață un meșteșug, cât timp cere și ce înseamnă să-l duci mai departe.