Plagiatul românesc, „promovat“ din facultate

0
Publicat:
Ultima actualizare:
O treime dintre studenţi consideră că a copia la examen sau la licenţă nu este ilegal
O treime dintre studenţi consideră că a copia la examen sau la licenţă nu este ilegal

Copierea lucrării de licenţă este un obicei pe care studenţii îl învaţă chiar de la profesorii lor. Demonstraţia reporterilor „Adevărul”de a cumpăra o lucrare de licenţă la liber arată cât de răspândit este acest obicei în universităţile din România.

Cumpărarea de către redactorii „Adevărul" a unei lucrări de licenţă, articol apărut ieri, ridică vălul de pe un fenomen fără oprelişti în învăţământul superior românesc. Ultimul Barometru al Calităţii în învăţământul superior arată că plagiatul este o problemă majoră, iar cea mai răspândită practică de copiere este cea a lucrărilor de licenţă. Barometrul spune că, spre deosebire de universităţile occidentale unde plagiatul duce la exmatricularea studenţilor, în instituţiile româneşti atitudinea este mult mai permisivă, fără măsuri severe.

Universitatea de Medicină, sex şi şpagă de la Timişoara

EXCLUSIV/Fabrică de profesori universitari la Galaţi

Studenţii se iau după profesori

Potrivit aceluiaşi studiu, 20% din studenţi consideră justificat copiatul la examen ori din lucrarea altui autor. De asemenea, studenţii de la medicină şi farmacie sunt mai toleranţi faţă de fenomen: 23% din ei găsesc justificată cumpărarea unei lucrări de licenţă şi 39%, copiatul la un examen. Mai mult de o treime dintre studenţii chestionaţi au răspuns că achiziţia de licenţe se întâmplă des sau foarte des.

Bogdan Voicu, sociolog şi unul dintre autorii Barometrului Calităţii, arată că problema plagiatului la licenţă este, de fapt, la profesori. „Tot mai multe cadre universitare preferă să scrie cărţi după cărţi, adică să folosească pasaje din alte cărţi pentru propriile lucrări. Studenţii îi iau ca model pe ei. Este mai comod să iei de la alţii decât să faci tu o lucrare nouă", arată Bogdan Voicu.

Cum e în străinătate

Specialiştii de la Centrul de Etică Aplicată de la Universitatea din Bucureşti arată că singura soluţie este ca universităţile să-şi creeze mecanisme prin care să descurajeze plagiatul, la fel cum se întâmplă în străinătate. „În multe universităţi americane şi australiene nu poţi să depui un referat sau o lucrare de licenţă până când nu obţii un «buletin de bună purtare» din partea unei platforme on-line la care este abonată universitatea respectivă. Apoi poţi preda textul profesorului", a declarat Cristian Ducu, reprezentantul centrului. Potrivit specialistului, cu cât profesorii sunt mai puţin severi cu studenţii lor, cu atât aceştia din urma vor încerca să eludeze regulile.

Studenţii care au studiat în străinătate susţin că acolo plagiatul te poate exmatricula. „Lucrarea de licenţă o faci sub atenta supraveghere a profesorului. Dacă tu vrei să te inspiri prea mult dintr-o lucrare, vei fi imediat identificat prin nişte softuri. Dacă iei idei sau propoziţii dintr-o lucrare, ei te verifică şi ştiu de unde ai luat. Plagiatul e un delict. Un student care a plagiat pentru un referat a fost dat afară", a spus Radu Oprea, absolvent al Universităţii Pepperdine din SUA.

Rectorii: „Şi profesorii sunt de vină"

Rectorii de la universităţile de stat spun că plagiatul este reglementat prin regulamentele interne, dar că nu au softuri antiplagiere pe care să le folosească în detectarea studenţilor care vor să trişeze.

„Până acum nu am avut cazuri de plagiat. Cred că e şi mai greu să plagiezi la ASE, pentru că aici trebuie să prezinţi o lucrare de 40 de pagini, din care numai 40% să fie teorie, iar restul să fie practică, şi trebuie să o dovedeşti că e ta", arată Ioan Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

Răspunderea e a profesorului

Ioan Pânzaru, rectorul Universităţii din Bucureşti, susţine însă că responsabilitatea pentru cazurile de plagiat revine conducătorului de lucrare de diplomă. Profesorul ar trebui să dea subiectele pentru dizertaţie astfel încât studentul să nu poată copia.

„Ajung uneori la cunoştinţa mea, pe căi informale, aluzii la situaţii de încercări de fraudă, care au fost sancţionate cu pierderea sesiunii de licenţă. Un incident amuzant a avut loc când un coleg a folosit aparatură pentru bruiat telefoanele mobile ca să împiedice copiatul pe această cale la examenul de diplomă. Agenţia Naţională pentru Comunicaţii ne-a vizitat imediat, probabil alertată de studenţii aflaţi încă în examen, şi ne-a reproşat că prejudiciem consumatorii perturbând folosirea comunicaţiilor prin intermediul telefoanelor mobile", a spus Pânzaru.

Orda: „nu putem calcula un prejudiciu"

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) nu a avut nicio sesizare despre vreo licenţă cumpărată. „Un astfel de furt intelectual e şi greu de dovedit ca prejudiciu economic. Cine îl poate calcula? Legal, fapta ar intra la sancţiunile penale de fals, uz de fals şi instigare la uz de fals", ne-a declarat Rodica Pârvu, director general al ORDA.

Licenţa, repetată de 30 de studenţi de la Ştiinţe Politice

Facultatea de Ştiinţe Politice de la Universitatea din Bucureşti este printre puţinele instituţii care a folosit pentru o scurtă perioadă un sistem special de detectare a plagiatului. „În anul universitar 2007-2008, am folosit programul pentru lucrările de la secţiunile în limbile engleză şi franceză, pentru că softul poate fi folosit în aceste limbi. Atunci, comparam pasaje din lucrările studenţilor şi, chiar dacă schimbaseră verbul cu un sinonim, tot îi prindeam. În acest mod, 30 de studenţi au fost nevoiţi să-şi repete licenţa. Dar am renunţat la soft pentru că nu am mai avut fonduri pentru a-l plăti.

Costa aproximativ 2.000 de euro pentru 1.500 de utilizatori", a spus Ştefan Apăteanu, asistent universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, cel care s-a ocupat de utilizarea softului. Acesta mai spune că problema plagiatului nu este susţinută deloc la nivel naţional de către Ministerul Educaţiei pentru crearea unui astfel de program în limba română.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite