Sursa "Felix" a intrat în analele Justiţiei. Voiculescu a făcut poliţie politică

Sursa „Felix“ a intrat de ieri şi în analele Justiţiei: magistraţii au decis că Dan Voiculescu a făcut poliţie politică. Curtea de Apel Bucureşti a oficializat  legăturile omului de afaceri Dan Voiculescu cu fosta Securitate şi a stabilit calitatea de colaborator a acestuia.

După o săptămână de deliberări, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au dat dreptate Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) în cazul fostului senator Dan Voiculescu. Instanţa a respins ca neîntemeiată contestaţia lui Voiculescu formulată împotriva verdictului dat de CNSAS în august 2006.

Mai citeşte şi:

Dan Voiculescu a încercat să distrugă cariera unui coleg printr-o notă informativă catre Securitate

Ion Ţiriac, agentul "Titi Ionescu"

Trustul lui Felix începe să scârţâie

Atunci, Consiliul a stabilit că Dan Voiculescu, sub numele conspirativ Felix, îşi turnase la Securitate nu doar colegii de serviciu, ci şi propriile rude. De altfel, judecătorii au şi admis cererile de intervenţie pe care membrii familiei lui Dan Voiculescu, turnaţi de acesta la Securitate, le-au făcut în timpul procesului. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, ea putând fi contestată la Înalta Curte.

Paraschiva Silaghi, prima victimă din familie

Paraschiva Silaghi este verişoara lui Dan Voiculescu. În mai 2009, aceasta a fost prima rudă care l-a acuzat pe fostul şef al Partidului Conservator de trădare şi turnătorii la Securitate. „A fost un şoc imens. A făcut-o premeditat. Nu înţeleg că loialitatea faţă de ţară înseamnă să-ţi pârăşti rudele", povestea Paraschiva Silaghi în exclusivitate pentru „Adevărul", în momentul în care hotărâse să spargă tăcerea.

Verişoara fostului senator - „Viculaş", aşa cum era alintată chiar de către Voiculescu - spune că plecarea sa în Germania, cu ocazia unei excursii organizate în 1973, a coincis, se pare, cu începutul colaborării tânărului Dan Voiculescu cu Securitatea.

„Am aflat că îi vizita foarte des pe părinţii şi pe sora mea. Era imediat după plecarea noastră. Era foarte interesat de modul în care am părăsit România. Întreba tot timpul cum am plecat", îşi aminteşte şi acum doamna Silaghi. Femeia povesteşte că imediat după stabilirea familiei sale în Germania, Dan Voiculescu a devenit brusc interesat de modul în care verişoara sa a părăsit ţara.

„În 1974, Dan Voiculescu, care abia împlinise 28 de ani, ne-a vizitat la Frankfurt. De altfel a fost şi singura vizită pe care ne-a făcut-o. Mi-a dat un telefon. L-am invitat la noi acasă. A văzut unde stăm, tot. Nu am ştiut de unde avea numărul meu de telefon (...). A continuat să mă întrebe cine mi-a dat drumul să plec. Ulterior am aflat că, după vizită, a dat o informare la Securitate. Cum a putut să spună aşa ceva?", îşi amintea doamna Silaghi.

Două verişoare pe lista cu turnătorii

Paraschiva Silaghi nu a fost singura rudă despre care Dan Voiculescu a dat note la fosta Securitate. Mikaela Kallberg, sora doamnei Silaghi, stabilită în prezent în Suedia, a aflat că la CNSAS există o notă informativă, datată şi semnată personal de Dan Voiculescu, în care apar numele său şi ale părinţilor, Petre şi Maria Nanu.

A doua verişoară a lui Dan Voiculescu susţine şi varianta surorii sale, Paraschiva Silaghi: „După plecarea mea din România, domnul Voiculescu a început o serie de vizite insistente în casa părinţilor mei. Căuta să-l implice pe tatăl nostru într-o declaraţie, la un pahar de bere".

Mikaela Kallberg povesteşte că a aflat cum, în cursul unei astfel de discuţii, tatăl ei i-a povestit lui Dan Voiculescu cum a găsit în casă o bancnotă ruptă de 100 de coroane suedeze, bani uitaţi de ginerele său înainte de plecarea în Suedia.

„La două zile după ce tata a vorbit de banii ăia rupţi, s-au prezentat la părinţii noştri două persoane civile însoţite de domnul Voiculescu Dan, personal, şi au cerut direct: «scoateţi imediat valuta pe care o deţineţi în casă!» Au predat imediat bancnota ruptă de 100 de coroane suedeze şi au fost pe loc arestaţi", susţine în plângerea sa Mikaela Kallberg.

Turnător şi la serviciu

„Relaţia lui Dan Voiculescu cu fosta Securitate este una veche şi îndelungată", a susţinut la ultimul termen de judecată Mihai Ionescu, reprezentantul CNSAS. În acest sens au fost arătate şi dovezi: două note informative din alte două dosare de reţea, semnate „Felix".

Potrivit acestora, Dan Voiculescu a dat note informative nu doar despe familia sa, ci şi despre colegii de serviciu de la Vitrocim, întreprindere la care lucra ca economist. Într-o notă informativă din 6 aprilie 1981, dată maiorului de Securitate Nicola Marin, „Felix" şi-a desfiinţat, pur şi simplu, un coleg de serviciu, pentru că „nu corespundea politic", era „cosmopolit" şi „fuma ţigări străine şi bea băuturi străine".

Dan Voiculescu contestă decizia magistraţilor

În ciuda verdictului de colaborator dat de Curtea de Apel Bucureşti, Dan Voiculescu spune că nu a făcut poliţie politică şi nu a fost informator al Securităţii. Într-un comunicat remis Mediafax, Dan Voiculescu susţine că „adevărul va fi restabilit de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie" şi pune sentinţa judecătorească nefavorabilă pe seama „unui grup politic cu dirijor unic".

Învins de propria lege

Dan Voiculescu a primit de la CNSAS verdictul de colaborator al fostei Securităţi chiar din august 2006. Imediat, fostul senator a deschis două fronturi. Primul atac a fost dat la „Legea Ticu", cea care reglementa accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste.

Voiculescu a contestat în instanţă această lege, în baza că preia CNSAS îi dăduse verdictul de colaborator.

Avocaţii fostului senator au invocat neconstituţionalitatea respectivului act normativ şi au susţinut că CNSAS devenea, prin deciziile cu putere juridică pe care le dădea, un fel de tribunal extraordinar, interzis explicit prin Constituţie şi care încălca separaţia puterilor în stat. „CNSAS ar trebui să fie doar o autoritate administrativă autonomă", a pledat avocatul Sergiu Andon în faţa judecătorilor Curţii Constituţionale.

Pe 31 ianuarie 2008, Curtea Constituţională a admis excepţia invocată de avocaţii lui Dan Voiculescu şi a declarat neconstituţională „Legea Ticu". Două luni mai târziu, fostul senator a trecut la al doilea atac: cel politic.

Atac în parlament

Prin acelaşi Sergiu Andon, care avea calitatea de preşedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Voiculescu a încercat să-şi impună propriile amendamente la noua lege, care urma să reglementeze activitatea CNSAS: Colegiul urma să devină un simplu institut de cercetare a regimului comunist, care emitea simple constatări ce urmau să fie validate de instanţele de judecată. Ceea ce s-a şi întâmplat în cazul său. Magistraţii Curţii de Apel au considerat în baza probelor că CNSAS a avut dreptate în verdictul dat pe timpul „Legii Ticu": Voiculescu a fost turnător.

Definiţia turnătorului

Persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.