Anchetă pe gradele Celsius
0
O prognoză ce anunţa o iarnă blândă, şi nu foarte geroasă, a provocat o anchetă parlamentară. Deputatul PSD Mircea Duşa a cerut investigarea felului în care meteorologii români previzionează vremea.
O predicţie meteo de la începutul lunii decembrie, care anunţa că iarna aceasta va avea temperaturi ca de primăvară, a culminat cu o solicitare de anchetă împotriva meteorologilor, venită din partea PSD-istului Mircea Duşa, vicepreşedinte în Comisia de mediu din Camera Deputaţilor.
„M-au sunat ziarişti şi m-au întrebat cum se explică faptul că prognoza dată în decembrie de ANM (Administraţia Naţională de Meteorologie - n.r.) indica o iarnă blândă şi că realitatea a fost cu totul alta. Atunci m-am gândit să propun Comisiei o investigaţie în acest sens", ne-a declarat Mircea Duşa.
Focşani: Gerul a mai făcut şapte victime
Constanţa: A murit de frig în propria casă
„Iarnă blândă"?
Deputatul susţine că până acum a cerut explicaţii de două ori şefului ANM, Ion Sandu, care l-a lămurit cum stă treaba cu prognozele de lungă şi de scurtă durată. Aşa a aflat că predicţiile „lungi", de câteva luni, cum e şi cea contestată, sunt preluate de la Centrul European de Prognoză Meteorologică pe Durată Medie din Londra, de unde se alimentează cu veşti despre vreme toate ţările din Europa. Iar previziunile „scurte" se fac la Bucureşti, doar cu trei zile înainte şi sunt aproximate pentru cel mult o săptămână.
Mircea Duşa nu s-a mulţumit însă doar cu aceste justificări, date prin telefon, şi a provocat o întâlnire la Parlament cu şeful ANM, lunea viitoare. De miercuri seară, de când era mai furios, şi până ieri, deputatul PSD de Harghita a mai dat câţiva paşi înapoi: „Nu vreau să fac afirmaţii aiurea până nu am din nou discuţia cu Sandu". El a mai spus că la investigaţie va chema specialişti în prognoze, nu-şi va da el cu părerea.
„Duşa se află în treabă!"
Ceilalţi membri ai Comisiei de mediu habar n-aveau ieri de acest demers. Nici măcar colegii de partid ai lui Duşa nu erau la curent cu ancheta pe meteorologie. „Nu ştiu despre ce-i vorba. Poate aflu când voi veni în Bucureşti", a declarat deputatul PSD Costică Macaleţi, coleg de comisie cu Duşa.
Nici colegul său Gheorghe Ciocan n-a auzit nimic, iar Aurel Vlădoiu ne-a spus că Duşa nu a discutat cu el. Cea mai revoltată s-a arătat însă Sulfina Barbu, preşedinta Comisiei, care a spus că „Duşa se află în treabă, iar când se pune problema de investigaţie să vorbească în nume propriu şi personal".
Sandu nu mai prezice
Ion Sandu a anunţat miercuri, în presă, că ANM nu va mai face comentarii scrise la prognozele lungi venite de la Londra şi se va mulţumi doar să pună hărţile meteo pe site-ul instituţiei. „Nu se pot face prognoze pe şase luni pentru oamenii care nu le înţeleg", a afirmat el, referindu-se la „nespecialiştii" care comentează buletinul meteo.
El a mai spus că, de marţi, „ar urma să fie probleme serioase în sud, cu viscol mare şi zăpadă", dar a adăugat că „nu ne pronunţăm decât duminică". Ion Sandu a refuzat să vorbească cu reporterii de la „Adevărul" despre acest conflict.
ANM a mai provocat astfel de dispute. Vara trecută, meteorologii anunţau că va fi secetă, dar practic s-au rupt norii deasupra României.
BBC renunţă la meteo
BBC şi-a pierdut încrederea în prognozele serviciului public din Marea Britanie - Met Office - şi a renunţat, recent, la contract, după 90 de ani de colaborare. Met Office a prezis o „vară caldă" anul trecut, care s-a dovedit a fi ploioasă, şi o „iarnă blândă", care a fost foarte geroasă.
Şi primarul Moscovei s-a supărat
În decembrie anul trecut, primarul Moscovei, Iuri Lujkov, a fost nemulţumit că meteorologii locali nu au ştiut să prognozeze ninsorile abundente care au paralizat capitala rusă. Lujkov a ameninţat Biroul meteo cu o „examinare amănunţită la nivel înalt".
Previziuni lungi şi scurte
România preia prognozele de lungă durată de la Centrul European de Prognoză Meteorologică pe Durată Medie. Meteorologii spun că toate ţările din Europa iau aceste prognoze de la institutul care are sediul la Londra. Aceste previziuni au un nivel de precizie de aproximativ 60%.
Prognozele de scurtă durată sunt făcute de Administraţia Naţională de Meteorologie din România. Meteorologii de la Bucureşti spun că temperaturile nu pot fi cunoscute decât cu trei zile înainte şi aproximate pentru încă o săptămână. Acestea au un nivel de precizie cuprins între 87% şi 92%.
Ce anunţa prognoza
Temperaturile se anunţau a fi ridicate în ciuda sezonului, „urmând să ajungă în decembrie şi ianuarie la peste 15 grade Celsius".
Zăpezi erau prognozate pentru Ardeal şi Maramureş.
În prognoza dată la începutul anului se anunţa că „în ianuarie, temperaturile minime în nopţile cele mai reci vor coborî sub -20 de grade în depresiunile din centrul şi nordul ţării.
Cum a fost vremea
Luna aceasta, mercurul din termometre a îngheţat la -32 de grade în judeţele Harghita şi Covasna.
România a fost complet paralizată din cauza troienelor încă de la sfârşitul lunii decembrie.
Aproape toate judeţele din ţară au fost sub incidenţa codului galben de ger pentru aproape o săptămână întreagă la mijlocul acestei luni.
Codul galben s-a transformat în cod portocaliu de ger pentru şapte judeţe.
Aberaţiile lui Duşa: satul Păcăleşti, ciupercile şi pericolul maghiar
Deputatul Mircea Duşa, în plin proces al gândirii Foto: Agerpres
Pe şase legi a reuşit deputatul PSD Mircea Duşa să-şi pună semnătura în mandatul trecut. Una dintre ele pare ruptă dintr-o poveste populară: el şi-a convins colegii să voteze înfiinţarea satului Păcăleşti, în comuna Drăgăneşti din judeţul Bihor.
Un alt proiect care a devenit lege este legat de ciuperci. Mai bine zis, de sfaturile pe care le primesc cetăţenii care cumpără ciuperci de la tarabe: sâmbăta şi duminica, în drum spre piaţă, ei vor putea cere informaţii despre bureţii de pădure de la angajaţii direcţiilor agricole şi ai celor sanitare.
Şi-a făcut lege pentru el
Într-o altă iniţiativă reuşită, deputatul Duşa, locuitor al oraşului Topliţa din judeţul Harghita, şi-a transferat ansamblul folcloric „Rapsodia Călimanilor" din oraşul său de la Primărie la Ministerul Culturii, de unde vin bani mai mulţi. Motivaţia a fost că în zonă sunt multe instituţii culturale maghiare finanţate de Guvernul Ungariei, iar cele cu specific românesc sunt puţine şi sărace.
De altfel, în calitate de locuitor al ţinutului Harcov, Mircea Duşa este preocupat de problema maghiară, faţă de care a pus mai multe întrebări în Parlament Guvernului, colegilor şi lui însuşi.
Deputatului PSD i s-au respins mai multe idei, printre care şi aceea potrivit căreia primarii, viceprimarii şi preşedinţii consiliilor judeţene urmau să primească, timp de trei luni, o indemnizaţie care varia, în funcţie de câte mandate a avut fiecare, între 40% - 80% din ultimul salariu de ales local. Deputatul însuşi ar fi beneficiat de această prevedere, pentru că Mircea Duşă a fost şi primar, şi viceprimar al oraşului Topliţa.
Se încarcă comentariile...
