De ce tarifele Uber au fost exagerat de mari în noaptea de Revelion

De ce tarifele Uber au fost exagerat de mari în noaptea de Revelion

Dacă nu îţi place Uber, poţi alege oricând un taxi obişnuit. FOTO Răzvan Băltăreţu/Adevărul

Uber ne-a învăţat capitalism în noaptea dintre 2015 şi 2016. Cum a ajuns o cursă de 20 de lei să coste şi de cinci ori mai mult? Prin cerere şi ofertă!

Ştiri pe aceeaşi temă

Uber este un serviciu ilegal în România, dar este unul tolerat. Autorităţile nu au pornit controalele, iar Uber susţine că nu transportă oameni, ci îi ajută să împartă o călătorie de aici până acolo cu o singură maşină. 

"Serviciul nostru de ridesharing, uberX, este diferit ca structură de un serviciu comercial. Oferă locuitorilor posibilitatea să împartă o călătorie şi costurile aferente acesteia. Sunt aproape un milion de maşini înregistrate în Bucureşti care sunt folosite, în medie, de 1,3 persoane. Crescând timpul de utilizare şi numărul de persoane care împart o maşină personală, acest număr s-ar putea reduce la 250.000", susţinea compania când a fost adoptată legea.

Astfel, Uber încă este în uz si încă este folosit de clienţi. Unii au vrut să-l folosească şi în noaptea de 1 ianuarie, după ce au încheiat petrecerea de Revelion. Surpriza multora a fost nu că tariful era mai mare (fapt evident), ci că este cu mult mai mare: şi de şapte ori mai mare, în unele cazuri. În Statele Unite ale Americii, de unde a pornit Uber, tariful a fost în unele cartiere din New York de până la 10 ori mai mare.

De ce cresc tarifele Uber?

Întrebarea de mai sus este oarecum redundantă: pentru că există cerere. Folosesc Uber încă din martie 2015, la puţin timp după lansarea în România. L-am folosit aici şi în Germania, unde sistemul este puţin diferit. Ceea ce unii numesc suprataxă se numeşte, de fapt, "surge price", este în toate ţările şi presupune un cost mai mare per cursă, care are două roluri: mai mulţi şoferi ies pe stradă pentru a profita, iar cei care sunt deja acolo au un bonus. Preţurile mari nu apar decât în situaţii de necesitate: plouă, ninge, e trecut de miezul nopţii, e un eveniment în oraş (şi cererea creşte).

Spre deosebire de taxiuri, Uber foloseşte "surge price" drept stimulent. Firmele de taximetrie nu au aşa ceva, dar şoferii - minoritari sau majoritari - profită de un "surge price" clasic: negociază cursa înaintea ca tu să te urci în maşină şi nu iau în calcul ce e "pe aparat". Se întâmplă acest lucru când pleci de la Gara de Nord sau din Centrul Vechi după miezul nopţii şi vrei să ajungi undeva destul de departe de centru (oricine vrea să ajungă de la Unirii în Militari, sâmbătă la 3 dimineaţa, cel mai probabil va întâmpina o aşa situaţie).

Dacă dialogul de mai sus îţi sună cunoscut, ştii ce este conceptul de "surge price" chiar şi în taximetria clasică. Revenind la Uber, cu câteva zile înainte de Revelion eu am fost informat că tarifele vor creşte. Ghidul este şi pe site-ul companiei, iar graficul de mai jos îţi arată care erau orele cu cerere maximă, după cum estima serviciul. Asta nu i-a împiedicat pe români, americani şi alţi cetăţeni să se plângă, după cum scria şi BuzzFeed.

Tot în SUA, serviciul a avut în trecut probleme în New York, unde primarul Bill de Blasio voia să limiteze această mărire exagerată a preţului în anumite momente - victoria autorităţilor a fost să obţină menţinerea tarifelor în timpul dezastrelor naturale, atacurilor teroriste şi chiar a manifestaţiilor de stradă. Asta din cauză că în Sydney şoferii Uber au profitat de o luare de ostatici, practicând tarife foarte mari. Dar Internetul şi timpul sunt un cerc plat şi oamenii nu sunt mulţumiţi, deşi ştiu toate detaliile. 

Pentru aceiaşi şoferi, tocmai aceste măriri sunt motivante.

Cine ar ieşi, fără să fie şofer de taxi, în noaptea de Revelion pentru curse de 10-20 de lei? Probabil că nimeni. Şi tu vrei să ajungi acasă, când eşti obosit, băut şi plictisit, astfel că accepţi curse mai scumpe. Mai mult, şoferii au fost răsplătiţi din start cu un bonus de câteva zeci de lei, în noaptea de Revelion, pentru că au ieşit pe străzi. Cursă de cursă, fiecare şofer câştigă 80% din total din care trebuie să plătească impozit pe profit, contribuţia la asigurări sociale şi la pensie. Când suma finală este de peste 40 de lei, parcă e mai motivant serviciul. Poţi vedea cum e să fii şofer în acest reportaj VICE.

Nu te lăsa ghidat în judecata contra Uber de mesajele de pe Facebook. Fiecare utilizator când a acceptat cursa ştia cât de mare e factorul de multiplicare şi putea obţine o estimare a tarifului până acasă. Octavian Palade, colegul meu de la Playtech, explică pe Facebook cum a fost noaptea lui cu Uber. "Da, m-a şocat şi pe mine tariful 7x, dar am făcut o decizie conştientă de a chema o maşină. Aplicaţia m-a pus să confirm că sunt de acord cu tariful, cum se întâmplă de fiecare dată când tarifele sunt mai mari decât cele de bază", scrie el.

Acest articol nu ia apărarea Uber, nicidecum, căci este o companie privată evaluată la aproximativ 70 de miliarde de dolari, în prezent, şi dacă poate profita de o situaţie, va profita oricând are ocazia. Din nefericire, aşa funcţionează capitalismul: cerere şi ofertă. Este lecţia 1.0, de aici începe totul. Aceeaşi cerere a fost şi la protestele pro Roşia Montană, când se vindeau vuvuzele cu 5 lei, deşi ele costă mult mai puţin. Aceeaşi cerere a făcut milionari din importatorii de blugi în anii '90. La final, iată o lecţie simplă de viaţă: nu plăti de 10 ori mai mult pe ceva, orice!, dacă n-ai bani.

P.S.: Metrorex şi RATB au asigurat un oarecare transport public toată noaptea, dar acolo nu-i chiar confortul dintr-o maşină care te lasă la scara blocului, nu?

Hai pe Facebook ca să ştii ce-i nou şi când nu eşti pe site!

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările