ciuma - ultimele știri

Istoria românilor a fost marcată și de epidemii necruțătoare. Câteva dintre acestea, din perioade mai recente, au rămas cunoscute mai ales prin amploare lor și prin numărul incredibil de victime. Majoritatea cazurilor epidemiile au fost tratate cu iresponsabilitate de autorități.

Prima pandemie devastatoare cunoscută în istorie a avut loc acum mai bine de 1600 de ani și a devastat o bună parte din Europa, Asia și nordul Africii. Se estimează că au murit peste 50 de milioane de oameni iar un imperiu aproape s-a prăbușit.

Un show de dimensiuni planetare s-a transformat într-o „mașină de tocat bani“.

Ciuma bubonică, una dintre bolile care a ucis între 30 și 50% din populația Europei în Evul Mediu, a revenit în atenția publicului odată cu raportarea unui nou caz.

Vineri a fost publicată cartea profesorului Dali Yang, autor de renume, „Wuhan: How the Covid-19 Outbreak in China Spiraled Out of Control” (Wuhan: cum a scăpat China de sub control pandemia Covid-19”), care explorează pandemia Covid-19 în detaliu.

Despre Insula abandonată din Poveglia, cunoscută drept „cel mai bântuit loc de pe Pământ" și interzisă vizitatorilor, se spune că a fost făcută din cenușă umană.

Mii de șobolani - morți și vii - au invadat pe plajele din Queensland Australia, iar localnicii sunt disperați. Statul se luptă cu ciuma de șobolani și șoareci de luni bune.

Clopotul bisericii s-ar putea să aibă unele efecte mult mai profunde decât ne-am aştepta. Chiar dacă în oraşe nu mai are aceeaşi însemnătate, la sate, oamenii încă sunt anunţaţi atunci când există un pericol, când moare cineva ori când e vremea să me...

În urma unei pandemii devastatoare, milioane de oameni au murit şi mulţi alţii şi-au văzut viaţa dată peste cap. Mulţi dintre cei care au supravieţuit , afectaţi de sentimentul inutilităţii muncii şi de decalajul de netrecut dintre cei bogaţi şi toţi...

Scriitori extrem de cunoscuţi, între ei fiind şi români, au relatat în operele lor despre molimele cărora le-au fost contemporani sau care i-au afectat direct.

Fiscalitatea dură, primul teatru bucureştean şi unul dintre primele coduri de legi sunt câteva dintre lucrurile pentru care Ioan Caragea este cunoscut. Cu toate acestea, fanariotul a rămas în istorie mai ales pentru ciuma care a omorât zeci de mii de...

Cercetătorii europeni sunt aproape de a identifica originile apariţiei bacteriei care stă la baza cele mai mai ucigătoare boli din istoria omenirii. Specialiştii arată că acum aproximativ 6000 de ani a avut loc prima mare pandemie cunoscută, una care...

110 ani, 31 de domni proveniţi din 11 familii – străinii aduşi de otomani să conducă Ţările Române. Ca o mare nedreptate, perioada fanariotă a rămas în istoria noastră drept „veacul negru“.

Unul dintre cele mai ciudate şi puţin explicabile incidente din istorie a purtat numele de ”ciuma dansului”. Între secolele VII şi XVI d. HR,  în mai multe locuri din Europa, sute de oameni începeau să danseze spontan şi nu se opreau cu zilele. Sute ...

O echipă de cercetare germano-letonă a depistat acum cea mai veche tulpină cunoscută a bacteriei care cauzează ciuma (Yersinia pestis) în rămăşiţele unui vânător culegător care a trăit în urmă cu 5.000 de ani într-o zonă ce se află pe teritoriul actu...

„Probabil cel mai lung spectacol din istorie“, intitulat „Hektomeron“ şi inspirat de opera lui Giovanni Boccaccio (1313-1375), la rândul său inspirat de Marea Ciumă (1347-51), a avut loc la Teatrul Naţional „Marin Sorescu“ din Craiova în zilele de 21...

Luni, 21 iunie 2021, începând cu ora 19.00, la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova se va desfăşura probabil cel mai lung spectacol de teatru din istorie: ZIUA HEKTOMERON. Data nu a fost aleasă întâmplător, căci pe 21 iunie este solstiţiul de...

În istorie au existat cazuri extreme de altruism, prin care oamenii şi-au protejat semenii cu preţul propriilor vieţii. Un astfel de exemplu este cel al localnicilor din satul Eyam. În secolul al XVII-lea aceştia au preferat să moară izolându-se decâ...

Familia Goleştilor, una dintre cele mai importante familii de oameni politici din istoria României, a fost afectată în secolul al XIX-lea de mai multe epidemii şi pandemii, de la ciumă şi până la tifos....

Spiritele s-au încins iar între Ionel Arsene, preşedintele CJ şi George Lazăr, prefectul Neamţului, cei doi aruncându-şi cuvinte grele, cum mult în afara limitelor limbajului civilizat.

S-a întâmplat de mai multe ori şi în mai multe locuri din Europa Evului Mediu. Ca la o comandă numai de ei auzită, oamenii ieşeau brusc pe stradă şi dansau ore în şir, până leşinau de oboseală sau mureau.

Medicul infecţionist Mihai Netea vorbeşte despre cercetarea în medicină care i-a adus, în 2016, premiul Spinoza, dar şi despre alte studii întreprinse în domeniul geneticii: spune, de pildă, că epidemia de ciumă din Evul Mediu le-a creat europenilor ...

Marile molimi au lăsat urme adânci, de-a lungul secolelor, asupra omenirii. Unele pandemii au ucis pur şi simplu civilizaţii.

De-a lungul istoriei, omenirea a fost lovită de mai multe epidemii. În anii 1872-1873, la ultima explozie a holerei, în Transilvania au fost consemnate peste 50.000 de decese, în decursul unui deceniu, din 1870 şi 1880, populaţia provinciei diminuând...

Cea mai devastatoare epidemie care a lovit Europa de-a lungul istoriei a fost, cel mai probabil, cea de ciumă. A lovit Europa în secolul al XV-lea şi a dus la moartea a peste 20 de milioane de oameni, adică o treime din populaţia bătrânului continent...

Mărturii ale unor străini care au călătorit în Ţările Române în urmă cu două secole, ofereau detalii despre felul în care românii făceau faţă epidemiilor devastatoare.

Obiceiul a rezistat până spre finalul secolul XX, o ultimă punere în scenă a scenariului magico-ritual fiind consemnată în 1984, într-un sat sălăjean în care a izbucnit o epidemie printre animalele domestice.

Românii din Evul Mediu au apelat adesea la superstiţii şi la ritualuri cu totul neobişnuite în încercarea de a se feri de epidemii.

Scriitorul George Topârceanu, rostea în 1928, pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, un discurs versificat cu prilejul unei conferinţe a Societăţii pentru Profilaxia Tuberculozei

Epidemia a lovit atunci şi oraşul Focşani, care este menţionat în documente de arhivă aflate fie la Academia Română, fie în republica Moldova.

Pentru protejarea Moldovei de ciumă, autorităţile au luat în anul 1832 cele mai drastice măsuri, mergându-se până la condamnarea la ocnă sau chiar pedeapsa cu moartea.

Cu două săptămâni înainte ca Organizaţia Mondială a Sănătăţii să declare pandemie de COVID-19, burtierele posturilor de ştiri din România anunţau primul român infectat cu noul coronavirus. Între timp, cu peste 360 de cazuri înregistrate, ne găsim în ...

Pandemia e anunţată de nişte gâşte negre, numite călugăriţe (Branta leucopsis), care umplu malurile Dâmboviţei, băgând groaza în oameni, ca, finalmente, să-şi facă apariţia însăşi Ciuma, reprezentată ca o femeie cu cioc şi labe de gâscă......

În trecut, teritoriul actual al României a fost lovit de epidemii devastatoare. Cele mai cunoscute şi cele mai ucigătoare au fost cele de ciumă, holeră şi tifos exantematic. Au murit sute de mii de oameni mai ales din cauza condiţiilor de igienă prec...

Cum nimic nu e întâmplător pe lume, nici conotaţiile numelor nu sunt. Când spui coronavirus, vrei-nu-vrei, te gândeşti la coroană, la un virus-coroană sau la virusul-coroanei.

În secolul XX, dar şi în primele două decenii ale secolului al XXI-lea, bolile cardiace, cancerul şi alte afecţiuni cronice au răpit în total sute de milioane de vieţi. Mai multe decât epidemia de ciumă neagră din Evul Mediu sau decât gripa spaniolă,...

Medicina din ce în ce mai avansată a făcut ca, în ultimele decenii, viruşii să nu mai producă atât de multe decese ca în trecut. Vă prezentăm câteva dintre cele mai devastatoare pandemii din istorie....

De-a lungul timpului, omenirea s-a confruntat cu boli cu mult mai periculoase şi cu o rată a mortalităţii infinit mai mare decât coronavirusul. Unele dintre ele mai există şi astăzi şi ucid în tăcere milioane de oameni.

Epidemia izbucnită în China la sfârşitul lui 2019 nu este nici pe departe cea mai rea molimă care a chinuit omenirea de-a lungul existenţei sale. Deocamdată, coronavirusul nici măcar n-a ajuns în top 100 al celor mai mortale boli molipsitoare.

Ciuma, o boală letală în Evul Mediu, stârneşte îngrijorări din nou în lume după descoperirea a două cazuri în China.

Rugăciunile pentru ocrotirea de ciumă, împământenite în zona de munte a judeţului Mehedinţi, se concretizează an de an printr-o sărbătoare cu totul aparte. Ciumarca, aşa cum i se spune din tradiţie, este praznicul care adună pe muntele Godeanu sute d...

De-a lungul istoriei, numeroase epidemii au lovit continentul european. Până acum 200 de ani speranţa de viaţă a oamenilor era redusă, iar epidemiile s-au dovedit adevărate coşmaruri care au secerat vieţile a milioane de oameni. Au fost decenii de gr...

Unul dintre cei mai bâtrâni mucenici, despre care se spune că a trait 113 ani şi că apără creştinii de ciumă şi foamete, este sărbătorit pe 10 februarie de Biserica Ortodoxă.

Vindecătorii miraculoşi sau oamenii cu puteri magice nu erau ceva neobişnuit în lumea medievală. Cu toate acestea, niciun vraci medieval nu se putea compara cu faima de vindecători pe care o dobândiseră regii Franţei din celebra dinastie Capet. Până ...

În secolul al XIV-lea Europa a fost aproape depopulată din cauza unei molime cumplite. Se estimează că pe bătrânul continent au murit peste 30 de milioane de oameni. Cumplita boală a fost numită ”Moartea Neagră” şi era cauzată de un bacil numit Yersi...

În decursul istoriei, ciuma a secerat milioane de vieţi în cele trei valuri de pandemii. În secolul XVII, în satele româneşti se practicau ritualuri menite să alunge efectele cumplitei boli.

Dobrogea s-a confruntat de-a lungul veacurilor cu epidemii devastatoare de ciumă sau holeră, dar şi cu seisme deosebit de puternice, care au distrus aşezări întregi şi au provocat tsunami.

Madagascarul pare să fie blestemat: după ce ţara s-a confruntat cu o epidemie de ciumă fără precedent, acum, insula este lovită de ciclonul Ava.

O asistentă română a lucrat în acest an în Madagascar, ţara care a fost lovită de o epidemie de ciumă fără precedent. Fostul primar al oraşului Constanţa, Radu Mazăre, a anunţat astăzi că cere azil politic în ţara africană....

Vicepresedintele ALDE, Varujan Vosganian, a declarat  că titlul moţiunii de cenzură depusă de PNL - „PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă”-  i se pare ridicol şi că asocierea dintre categorii sociale, reprezentări politice şi ciumă “nu face d...

Potrivit unui raport intitulat Programul de arme biologice al Coreei de Nord, al centrului american Belfer, în statul comunist există cel puţin trei fabrici şi şapte centre de cercetare unde s-ar putea produce arme biologice, inclusiv antrax, variola...

În secolul al XVII-lea, Moldova a fost lovită grav de epidemia de ciumă. Pentru a stârpi boala, domnitorii au apelat, cu predilecţie, la preoţi....

Mărturiile sunt consemnate în cartea unui scoţian care a vizitat Dunărea de Jos la jumătatea secolului al XVIII-lea, dar sunt confirmate şi de arheologii moderni, care au descoperit în curtea unei biserici vechi de un secol şi jumătate un impresionat...

Boli care astăzi apar rar în ţările civilizate făceau în trecut milioane de victime, măsurile impuse de autorităţi pentru limitarea molimelor fiind pe de o parte radicale, pe de altă parte de-a dreptul ridicole, cum spun chiar istoricii.

Sfântul Haralambie, cel despre care se spune că apără creştinii de ciumă şi foamete, este sărbătorit pe 10 februarie de Biserica Ortodoxă. O serie de superstiţii sunt legate de această sărbătoare, una dintre ele fiind obiceiul femeilor de a înconjura...

Molima s-a suprapus cu perioada în care Alba Iulia era un imens şantier, odată cu începerea lucrărilor de ridicare a Cetăţii bastionare. Printre cei „seceraţi“ de ciumă s-au aflat comandantul trupelor habsburgice în Transilvania, dar şi arhitectul ca...

Natura şi-a demonstrat de mai multe ori de-a lungul istoriei nu doar puterea creatoare, dar şi forţa distrugătoare, atât prin intermediul catastrofelor naturale, cât şi a viruşilor şi bacteriilor care au ucis milioane şi milioane de oameni.

Cât de mult a avut de pătimit tărâmul dintre Dunăre şi mare şi de pe urma cotropitorilor, dar şi a epidemiilor de ciumă descoperim din scrierile vechi ale trecătorilor prin acest ţinut.

Ciuma bubonică s-a manifestat cu precădere în secolele al VI-lea, al XIV-lea şi al XVII-lea. Este transmisă de bacteria denumită „pasteurella pestis“ şi se transmite prin muşcăturile puricilor de la şobolani infectaţi. Puricii găseau un mediu propice...

Cea mai gravă problemă cu care se confruntau autorităţile era cea a asigurării de condiţii medicale, spitalele fiind inexistente.