Ucigaşii tăcuţi. Din ce cauze mor anual zeci de milioane de oameni în întreaga lume
0
În secolul XX, dar şi în primele două decenii ale secolului al XXI-lea, bolile cardiace, cancerul şi alte afecţiuni cronice au răpit în total sute de milioane de vieţi. Mai multe decât epidemia de ciumă neagră din Evul Mediu sau decât gripa spaniolă, de la sfârşitul Primului Război Mondial.
Răspândită cu rapiditate în Europa începând din 1347, ciuma a făcut în doar patru ani peste 75 milioane de victime. Ceva mai „blândă”, pandemia de gripă spaniolă de la începutul secolului trecut, a provocat peste 40 de milioane de decese. Cifrele, înfiorătoare la prima vedere, sunt însă „concurate” de numărul de decese provocate de bolile moderne în ultimele două secole. Chiar şi aşa, afecţiunile care fac milioane sau chiar zeci de milioane de victime anual sunt infinit mai puţin mediatizate decât coronavirusul, care a ucis circa 3.000 de oameni până acum.
Potrivit Our World in Data, un portal realizat de către specialiştii Universităţii Oxford, pneumonia cauzează anual 2,6 milioane de decese. Tot al treilea caz este cel al unui copil mai mic de 5 ani. Însă în trecut cifra era şi mai mare, iar pe parcursul ultimului secol, cumulat, numărul victimelor ar depăşi uşor 200 de milioane.
Poluarea îşi ia tributul
În ultimii ani, poluarea aerului reprezintă una dintre cele mai serioase probleme şi este sursa a nenumărate boli. Departe de a se rezolva, problema devine din ce în ce mai stringentă, iar potrivit unui studiu Global Burden of Disease, numai în 2017 au fost înregistrate 3,4 milioane de decese premature cauzate de poluarea aerului. Potrivit statisticilor, poluarea aerului este una dintre cele mai mari probleme de sănătate şi de mediu din lume. De altfel, în unele ţări poluarea a ajuns să fie responsabilă pentru cel puţin un deces din 10.
Separat, 1,6 milioane de decese sunt cauzate de un altfel de poluare, cea din spaţiile închise. Fenomenul a luat amploare în ţările sărace, unde oamenii se încălzesc sau gătesc apelând la diverse deşeuri toxice. Aşa se ajunge ca în total poluarea să ucidă cel puţin 5 milioane de oameni în fiecare an.
Fumatul a cauzat, în ultimul secol, cel puţin 100 de milioane de victime, dar tendinţa este una vizibilă de creştere. Potrivit unui studiu Global Burden of Disease, doar în 2017 au murit 8,1 milioane de oameni din această cauză. Cei mai mulţi dintre ei au provenit din ţările cu venituri medii şi mari. Prognozele sunt dintre cele mai crunte: se estimează că aproape un miliard de oameni ar urma să moară în următorul secol din cauza fumatului, aici fiind incluse bolile cauzate de tutun.
Consumul de alcool este, de asemenea, în top. Datele oficiale arată că aproape 2,5 milioane de oameni mor în fiecare an din pricina alcoolismului. Alte statistici indică faptul că, la nivel global, 13% dintre adulţi sunt obezi. Obezitatea şi bolile asociate ucid an de an 4,7 milioane de oameni.
Top 3 al „ucigaşilor“
Bolile pulmonare obstructive cronice - termenul folosit pentru mai multe tipuri de afecţiuni pulmonare – sunt clasate pe locul trei al listei OMS.
Cea de-a doua cea mai importantă cauză de deces la nivel mondial este accidentul vascular cerebral, care provoacă 6,7 milioane de decese anual.
Pe primul loc pe lista OMS este cardiopatia ischemică. De asemenea, cunoscută sub numele de boala coronariană, această boală provoacă peste şapte milioane de decese la nivel global în fiecare an. Cardiopatia ischemică este suferinţa cardiacă generată de ischemie, adică mai simplu de scăderea irigaţiei, a fluxului de sânge în miocard (muşchiul inimii). Aproape întotdeauna ischemia se produce din cauza stenozării, a micşorării calibrului arterelor coronare mari, prin formarea în interiorul pereţilor lor a plăcii aterosclerotice. Cauzele care conduc la această afecţiune sunt fumatul, moştenirea genetică, hipertensiunea arterială, lipsa de exerciţii fizice, alimentaţia şi stresul. Organizaţia Mondială a Sănătăţii face periodic astfel de topuri ale cauzelor principale ale morţii din lume. Ultimul a fost realizat în 2014.
Cu toate acestea, în afara unor articole apărute sporadic în paginile jurnalelor sau a unor documentare ştiinţifice, difuzate foarte rar, în întreaga lume se vorbeşte mult prea puţin despre aceste pericole. Singura excepţie o reprezintă poluarea, ale cărei efecte dezastruoase sunt frecvent aduse în discuţie, iar în ultimii ani au fost trase tot mai multe semnale de alarmă în această privinţă.
Se încarcă comentariile...
