Clopotul bisericii, efecte multiple: de la diferite anunţuri la împrăştierea grindinei sau chiar vindecare

0
0
sunetul clopotului, folosit în diferite ocazii   Foto: Angela Sabău
sunetul clopotului, folosit în diferite ocazii   Foto: Angela Sabău

Clopotul bisericii s-ar putea să aibă unele efecte mult mai profunde decât ne-am aştepta. Chiar dacă în oraşe nu mai are aceeaşi însemnătate, la sate, oamenii încă sunt anunţaţi atunci când există un pericol, când moare cineva ori când e vremea să meargă la biserică. Însă sunetul clopotuui mai era folosit şi în alte situaţii.

Se vorbeşte tot mai frecvent despre diferite terapii alternative, iar cea cu sunete este dintre ele. În Orient sunt practicate meditaţii cu boluri tibetane pentru efecte precum relaxare sau reducerea stresului. Cercetări mai profunde arată că celulele corpului, care conţine peste 70 la sută apă, răspund la vibraţia sunetului.

Spre deosebire de Orient, la noi este cunoscut efectul dangătului de clopot, despre care vechi credinţe spun chiar că ar avea efect vindecător.  

Chiar dacă unii specialişti spun că acesta ar fi motivul pentru care în trecut se băteau clopotele atunci când era molimă sau ciumă, etnografii spun că, de fapt, clopotul era folosit şi ca metodă de comunicare, pentru anunţarea unor pericole sau îndepărtarea norilor perculoşi. Totuşi, nu este exclus efectul „magic” al sunetului clopotului. „Iniţial, sunetul clopotului avea o funcţie magică şi era folosit la gonirea spiritelor. De aceea, în vremuri de demult, clopotele se trăgeau în toate situaţiile critice: dacă era molimă, dacă era pericol de invazie, dacă erau boli cumplite cum era ciuma, se trăgeau clopotele”, explică etnograful Pamfil Bilţiu.

Efect precum al rachetelor antigrindină

Pe de altă parte, etnografa Janeta Ciocan spune că nu doar că era o metodă de comunicare, dar avea şi rol de a feri satul de grindină, de „vreme grea”, respectiv de fulgere sau trăznete. 

„Se spune că se bate clopotul „într-o dungă” sau într-o ureche”, atunci când vin norii periculoşi care fac grindină. Sătenii recunosc aceşti nori şi atunci se bătea clopotul „în dungă” spre zona  din care veneau norii respectivi, dunga” fiind partea clopotului dinspre direcţia norilor”. Janeta Ciocan, etnograf

Pentru acest efect există şi o explicaţie ştiinţifcă. „Sunetul produs de clopot creează presiune, împinge aerul cu presiune spre nori şi ridică temperatura norului. Presiunea ridicată ridică şi temperatura şi atunci nu mai poate produce gheaţă”, mai spune ea.

Însă pentru a îndepărta ploaia, mai spune ea, există rugăciuni speciale şi se citesc anumiţi psalmi.

Clopotul a fost utilizat de către creştini abia din secolul al VII-lea în vestul Europei, iar în est începe să fie folosit abia din secolul al IX-lea, mai arată etnografa. „Însă rolul lui era în primul rând de a chema la Liturghie. Se trăgea clopotul înainte de Liturghie. Dar apoi ajunge să aibă şi rol de comunicare”, mai spune ea.

Sunete diferite, în funcţie de mesaj

Potrivit etnografilor, clopotul suna diferit în funcţie de ceea ce trebuia anunţat. De aceea, mai spune ea, nu oricine putea să tragă clopotele, pentru că exista riscul de a transmite mesaje false. „Putea anunţa când veneau tătarii, când era pericol de invazie. Într-un fel suna clopotul când veneau tătarii şi altfel când a murit cineva”, mai explică ea. „Noi, acum, nu înţelegem, pentru noi clopotul sună la fel. Dar la ţară, oamenii încă ştiu să descifreze mesajul pe care îl transmite”, mai spune ea. „Un incendiu, un pericol, era anunţat diferit. Oamenii de pe câmp, când auzeau – aproape tot satul era la câmp în vremea secerişului – lăsau lucrul şi fugeau toţi, pentru că ştiau că era un incendiu”, mai explică etnografa, arătând că acesta era motivul pentru care sunetul clopotului era utilizat chiar la întemeierea satului.

Potrivit ei, biserica trebuia să fie aşezată în centrul satului, iar hotarul satului se întândea până acolo unde se putea auzi clopotul bisericii, tocmai pentru a putea fi folosit ca metodă de comunicare şi atunci când oamenii erau la muncă pe câmp.

Folosit şi pentru a aduce ploaia

O utilizare a clopotului despre care se ştiu foarte puţine lucruri este întâlnită în localitatea Duruşa din Maramureş, din Ţara Chioarului. Aici, conform unei vechi credinţe, clopotul este folosit şi pe timp de secetă, pentru a aduce ploaia. Pentru asta, un clopot din biserică este coborât în fântână pentru a fi udat şi lăsat să picure apă din el. Această credinţă aduce ploaia, spun bătrânii.

Preotul paroh Iuliu Filip confirmă această veche credinţă din localitate şi chiar spune că a avut loc de două ori, de când este el preot acolo.

„Da, există această credinţă aici. De când sunt eu aici preot ştiu că de două ori a avut loc. Diacul bătrân şi prim curatorul, amândoi au slobozit clopotul în fântână. O dată l-au slobozit la unul dintre ei acasă şi o dată la celălalt. Şi într-adevăr, a plouat”. Preot poaroh Iuliu Filip

Asta însă a fost cu mult timp în urmă, cei doi fiind „plecaţi la Domnul”, mai spune preotul.

De asemena, el atrage atenţia că aceasta este doar o credinţă şi că nu e niciun fel de magie. „. Nu ştiu de unde este această credinţă, exista când am venit eu aici. Dar rugăciuni pentru ploaie s-au făcut întotdeauna. Sunt clopote sfinţite pentru aşa ceva. Dar în Duruşa oamenii postesc şi se roagă pentru ploaie. Şi asta nu se întâmplă automat. Dumnezeu nu e ceva automat, punem banul şi gata. Mai ales în vremurile de acum. Trebuie să avem noi inimă, să fim cu dragoste şi cu iertare faţă de semenii noştri, să postim, să ne împărtăşim”, îndemană el.

Amintiri amuzante despre clopotul din Duruşa

Legat de această credinţă există o întâmplare amuzantă, pe care unii locuitori din zonă încă şi-o amintesc. Se spune că undeva prin anii 70, pe timp de secetă, localnicii din Duruşa au vrut să coboare clopotul în fântână pentru a aduce ploaia, conform tradiţiei. Dar s-a întâmplat ceva neprevăzut. „Ştiam cu toţii povestea cu clopotul din Duruşa care fusese turnat pe vreme bună şi pe timp de seceta amarnică îl coborau şi il băgau în fântână, iar in scurt timp începea ploaia.

Dar s-a întâmplat ca funia să se rupă şi clopotul a căzut in fântână de tot. A plouat două săptămâni de a putrezit fânul oamenilor pe câmp, a rămas împilit porumbul pe holdă şi oamenii au fost obligaţi să golească fântâna ca să recupereze clopotul. Abia după aceea s-a oprit ploaia”, spune Cristi Mărieş, originar din satul vecin, dar care acum trăieşte în Marea Britanie. ”Desigur că a fost o simplă coincidenţă, dar întâmplarea încă ne amuză”, mai spune el.

Etnografii mai spun că era foarte inportantă starea vremii atunci când se turnau clopotele, pentru că asta influenţa calitatea sunetului. 

Vă recomandăm să mai citiţi şi:

Cavalerii Apocalipsei Nucleare în acţiune. De data asta, nu mai sunt americani

Calcule greşite şi oportunităţi ratate ce au dus la războiul din Ucraina: cum s-au deteriorat relaţiile dintre Putin şi Occident

Mai multe - Baia Mare

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite