VIDEO Obiceiul străvechi de Bobotează care aduce belşug şi alungă spiritele rele. De ce se înconjoară masa de 12 ori
0Îmbrăcaţi în straie populare, copiii din mai multe localităţi din zona Sălajului au mers din casă în casă pentru a face urări de rod bun şi belşug pentru anul ce abia a început.
În mai multe localităţi din judeţul Sălaj s-a păstrat până în zilele noastre "ţuraleisa", un vechi obicei specific Bobotezei, ce aduce cu cel al colindelor de Crăciun, însă, spun etnologii, are caracter magico-ritual.
Tradiţia este practicată în special prin satele de pe Valea Barcăului, în ajunul Bobotezei, când cete de copii până în 15 ani, îmbrăcaţi în costume populare, purtând straiţe şi clopoţei, umblă pe la toate casele din sat pentru a face urări de rod bun şi belşug. După ce au pus întrebarea "Primiţi cu ţuraleisa?", aceştia recită unele texte scurte ce reprezintă urări pentru gazdă: "Câte pene pe cocoşi,/Atâţia prunci frumoşi!/Câte pietre la fântână,/Atâtea oale de smântână!/Câţi cărbuni în vatră,/Atâţia boi în poiată!" Textele diferă, însă, de la o localitate la alta.
"Obiceiul are clare conotaţii apotropaice şi propiţiatorii, generat nu doar de textele scurte recitate cu voce puternică de copii, ar şi zgomotele de talăngi, clopote, tobe şi a strigătelor scoase de copii, menite să sperie duhurile potrivnice", explică etnologul Camelia Burghele, de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, în colecţia "Satele sălăjene şi poveştile lor".
Printre cei care au păstrat acest obicei străvechi se numără şi un grup de elevi ai clasei a IV-a de la Şcoala Profesională Sîg, (video jos - n.n), care au pornit cu ţuraleisa prin satul Lazuri şi care, la final, au fost răsplătiţi de gazde cu daruri - mere, nuci sau prune uscate. Conform tradiţiei, răsplata este oferită urătorilor de către fetele de măritat sau, în lipsa acestora, de către stăpânele caselor.
Refuzul gazdei aduce nenoroc
Potrivit etnologului, în unele sate sălăjene, copiii ţuraleisători porneau pe la toate casele din sat, în ajunul Bobotezei, fără să aibă nicio legătură cu preotul care sfinţea casele, subliniindu-se, astfel, şi mai mult caracterul magico-ritualic al obiceiului, separat de cadrul religios al Bobotezei, cu semnificaţia sa ecumenică de botez simbolic. "Scenariul magico-ritual se regăseşte, practic, în toate actele propiţiatorii ale copiilor: după ce primesc acceptul gazdei - pentru că refuzul ţuraleisei este echivalent cu nenorocul întregului an, la fel ca în cazul colindatului - copiii încep să scuture tălăngile şi clopotele pe care le au cu ei, făcând cât mai mult zgomot, în ideea de a speria duhurile necurate", menţionează Camelia Burghele.
Mai apoi, ei înconjoară componente ale gospodăriei - şura, poiata, coteţul, curtea, grădina, livada de pomi - pentru a le feri de forţele răului. "Este o luare în posesie simbolică a întregii gospodării, care, prin actul magico-ritual de înconjurare şi, astfel, de consacrare simbolică, se considera că este ferită de forţele răului, care vor rămâne în exteriorul cercului magic trasat în jurul gospodăriei de copii", explică etnologul sălăjean.
Acolo unde nu erau primiţi cu ţuraleisa, copiii făceau urări ironice: "Câte paie în poiată,/Atâtea fete pă vatră!/Câte paie pe coteţ,/Atâtea fete în undeţ!"
După ce terminau de înconjurat casa, curtea şi anexele, copiii intrau în casă pentru a înconjura de 12 ori masa, pentru ca aceasta să fie îmbelşugată în toate cele 12 luni ale anului.
Un grup de elevi din clasa a IV-a A, de la Şcoala Profesională Sîg Sursa video: Facebook.com/Coste Laura
Mai puteţi citi:
Cum îşi exercita puterile Marţolea, personajul demonic al satelor sălăjene