România lucrului prost făcut. Sistemul de camere video care a costat o avere şi a ajuns un banal decor urban la Zalău
0
Sistemul de management al traficului rutier din Zalău, unul dintre cele mai mari proiecte derulate de către municipalitate, nu este funcţional nici la patru ani de la finalizarea investiţiei. În timp ce fosta conducere a Primăriei arată cu degetul spre Poliţie, instituţia din urmă susţine că proiectul are mai multe lacune.
În aprilie 2013 era finalizată o investiţie de peste 15 milioane de lei, finanţată prin POR, care transforma Zalăul în primul oraş din ţară ce dispunea de dispozitive de detectare a şoferilor care trec pe roşu. Sistemul de management al traficului a prevăzut, printre altele, montarea a şase camere video pe bulevardul Mihai Viteazul, în cele mai aglomerate intersecţii, în vederea optimizării circulaţiei în toată zona de intervenţie urbană şi pentru creşterea siguranţei circulaţiei.
Astfel, pe sensul Satu Mare-Cluj, camerele cu radar sunt montate în intersecţiile cu stăzile Armoniei (în zona Uz Casnic), Tudor Vladimirescu (lângă magazinul Profi) şii 9 Mai (lângă Ceas). Pe sensul Cluj – Satu Mare, camerele sunt la intersecţia cu strada Corneliu Coposu (în apropiere de Primărie), în parcarea mare de vizavi de Zahana şi la ieşirea de la Lidl.
Început de drum cu planuri măreţe
La momentul lansării proiectului, autorităţile locale avertizau că, graţie acestei investiţii, niciun şofer care depăşeşte viteza regulamentară pe drumurile din municipiu, forţează culoarea galbenă a semaforului ori trece pe roşu nu va scăpa nepedepsit. Fiecare dintre contravenienţi urma să se găsească sancţiunea aferentă în cutia poştală.
Asta, mai spuneau sursele citate, graţie unui protocol pe care Primăria urma să îl încheie cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Sălaj. „Avem un sistem ce înseamnă echipamente noi, inteligente, care va creşte siguranţa în trafic, în condiţiile în care sistemul îi va înregistra automat pe cei care depăşesc viteza regulamentară, depăşesc neregulamentar ori forţează galbenul la semafor”, declara la recepţia lucrărilor, primarul de atunci, Radu Căpîlnaşiu.
Niciunul dintre şoferii indisciplinaţi surprinşi de cele şase camere video în cei patru ani care s-au scurs de atunci nu a fost, însă, sacţionat şi asta pentru că protocolul în cauză nu a mai fost semnat vreodată, dispozitivele în cauză devenind doar nişte elemente de decor în peisajul urbei. Refuzul conducerii Poliţiei sălăjene i-a luat prin surprindere pe cei din conducerea Primăriei, care erau convinşi că lucrurile evoluează conform planului, cu atât mai mult cu reprezentanţii Poliţiei judeţene fuseseră implicaţi în proiect.
"Nu am făcut nimic de capul nostru"
"Eram în pragul semnării acordului, prin care municipalitatea se obliga să pună la dispoziţie partea de birotică, însă cei de la IPJ Sălaj ne-au transmis că nu vor parafa acest protocol, pe motiv că anumite elemente ar contraveni legislaţiei în vigoare. Spuneau că modul de colaborare dintre unităţile administrativ teritoriale şi inspectoratele de poliţie nu era reglementat prin lege, însă în cred ca problema era teama că tot mai multe oraşe vor apela la astfel de sisteme şi îi vor sufoca", susţine ex-primarul Radu Căpîlnaşiu (foto stânga).
"Am avut avizul Poliţiei încă de la început, oficiali ai instituţiei au participat şi la discuţiile cu proiectantul şi am stabilit împreună cu ei ce să se monteze şi unde pentru monitorizarea traficului. Dacă ar fi considerat că nu e de competenţa lor, ar fi trebuit să spună de la început. Noi nu am făcut nimic de capul nostru. Niciun indicator de circulaţie nu puteam monta fără avizul lor, darămite nişte camere video", se justifică fostul edil, care consideră că unul dintre elementele care i-a determinat pe poliţişti să bată în retragere a fost numărul foarte mare al abaterilor rutiere săvârşite pe acest sector de drum: în cursul unei singure zile sunt înregistrate aproximativ 560 de cazuri de depăşire a limitei legale de viteză şi 20 de forţare a culorii roşii a semaforului.
Camere video montate unde nu trebuia
O cu totul altă variantă a fost oferită, însă, de către şeful de atunci al IPJ Sălaj, Iosif Ghiurca (foto dreapta). "În urma unei verificări efectuate în 2015 de către o comisie din Inspectoratul General al Poliţiei Române, ni s-a transmis că implementarea sistemului nu este oportună". Motivele nu sunt deloc puţine, potrivit informaţiilor ce ne-au fost transmise de către oficialii Poliţiei Române. Comisia formată din specialişti de la Direcţia Rutieră şi Direcţia de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a evaluat proiectul şi a constatat că cele şase echipamente de măsurare a vitezei şi detectarea trecerii pe culoare roşie a semaforului au fost instalate pe un segment de 1,5 km "fără a avea la bază o analiză a riscului rutier în municipiul Zalău" şi chiar dacă respectivul sector de drum "nu prezintă risc rutier ridicat, în raport cu celelalte sectoare de tramă stradală din municipiu".
În ceea ce priveşte avizele la care face referire Căpîlnaşiu, oficialii Poliţiei Române susţin că IPJ Sălaj "a aprobat fişa tehnică şi a eliberat avizul pentru implementarea Sistemului, în care nu era inclusă componenta de constatare contravenţională a acestuia, ci numai a celei de management a traficului", respectiv înfiinţarea şi/sau desfiinţarea unor treceri de pietoni, înlocuirea componentei reţelei de semaforizare, instalarea reţelelor de conexiune, a camerelor de monitorizare a traficului şi a cablurilor de alimentare cu energie electrică.
Soluţia tehnică este vulnerabilă
Lista problemelor identificate cuprinde şi neidentificarea avizului Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, necesar prelucrării datelor stocate de Sistem, fiind, astfel, în imposibilitatea stocării datelor şi prelucrarea înregistrărilor. Specialiştii au mai stabilit că "există riscul ca soluţia tehnică propusă prin proiect să fie incompatibilă cu dezvoltarea unor sisteme similare viitoare, în condiţiile în care nu există încă aprobată o specificaţie tehnică la nivel naţional, care să permită integrarea tuturor acestor sisteme într-un centru unic, la nivelul Poliţiei Române". Despre soluţia tehnică utilizată, reprezentanţii IGPR susţin că "este vulnerabilă din punct de vedere al securităţii datelor", în condiţiile în care computerele cu care se realizează managementul sistemului integrat sunt într-o reţea deschisă, conectată la reţeaua publică de internet. În plus, componenta de softwae de constatare a contravenţiilor face parte dintr-un sistem integrat, fără posibilitatea de a fi separată total, astfel încât să poată fi accesată doar de lucrătorul de poliţie, ceea ce permite accesul unor persoane neautorizate la datele care trebuie prelucrate de Poliţia Română.
Tuturor acestor neajunsuri li se adaugă problema de personal, întrucât pentru prelucrarea abaterilor constatate de sistem ar fi nevoie de 24 de poliţişti rutieri, lucru imposibil de realizat la nivel de municipiu, mai spun cei din IGPR. Sursa citată a adăugat că "încheierea unui protocol de colaborare poate fi posibilă abia după elaborarea unui cadru normativ privind implementarea şi funcţionarea sistemelor fixe de constatare a abaterilor rutiere, inclusiv cele realizate în parteneriat public-privat".
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
