Primăriile cu datorii, urecheate de Guvern şi puse să majoreze impozitele. Vizate - şi două primării din Sălaj

Guvernul a elaborat un proiect de ordonanţă care modifică Codul Fiscal şi care impune, printre altele, primăriilor care aveau arierate înregistrate la 31 decembrie 2012 să majoreze impozitele şi taxele locale. În Sălaj, două primării sunt în această situaţie.

Proiectul stabileşte că prevederea stabilită prin ordonanţa aprobată de Guvern luna aceasta, prin care autorităţile locale pot reduce taxele prevăzute în HG 1.309/2012, este aplicabilă numai de către autoritaţile locale care îndeplinesc cumulativ două condiţii, şi anume nu au înregistrate arierate la 31 decembrie 2012 şi nu afectează veniturile proprii ale bugetelor locale prin reducerea taxelor până la nivelurile din 2012.

Potrivit datelor primite de la biroul de presă al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Sălaj, un număr de 20 de primării din judeţ înregistrau la finele anului trecut arierate, adică plăţi restante cu vechime mai mare de 90 de zile. Este vorba despre comunele Agrij, Benesat, Carastelec, Chieşd, Cizer, Crasna, Crişeni, Dobrin, Gîrbou, Ip, Meseşenii de Jos, Mirşid, Nuşfalău, Pericei, Poiana Blenchii, Sălăţig, Someş Odorhei, Treznea, Vârşolţ şi Zimbor.

La Crasna şi Ip trebuie majorate impozitele

Dintre acestea, se pare că doar două au rămas cu aceleaşi impozite şi taxe locale ca şi anul trecut, primăriile decizând să nu le majoreze, aşa cum cerea hotărârea de guvern. Vorbim despre comunele Crasna şi Ip, unde primăriile vor fi obligate, acum, din cauza arieratelor respective, să majoreze cu minimum 16 la sută impozitele şi taxele locale. Celelalte 18 primării cu arierate nu intră sub incidenţa noii ordonanţe, întrucât ele s-au conformat hotărârii care prevedea indexarea nivelurilor minime ale impozitelor şi taxelor locale cu inflaţia pe ultimii trei ani, calculată la puţin peste 16 la sută.

Cea mai mare majorare: 19,7 la sută

Potrivit datelor primite de la biroul de presă al Consiliului Judeţean Sălaj, stocul arieratelor înregistrate de către cele 20 de unităţi administrativ teritoriale la data de 31 decembrie 2012 era de 3.602.050 lei. Conform aceleiaşi surse, 18 primării au aplicat reduceri ale impozitelor şi taxelor locale, cu valori cuprinse între 5 şi 16 la sută, iar 40 au crescut aceste dări cu procente cuprinse între 6 şi 19,7 la sută (majoritatea cu 16 la sută). În cazul a patru administraţii locale, taxele şi impozitele au fost iniţial diminuate, iar mai apoi majorate.

În ceea ce priveşte încasarea impozitelor şi taxelor pe proprietate, la nivel de judeţ, la 31 decembrie 2012, reprezentanţii Consiliului Judeţean spuncă aceste încasări au fost de 30.172.200 lei, faţă de un program de 32.512.580 lei, rezultând, astfel, un grad de colectare de 92,8 la sută. 12 primării aveau arierate şi nu şi-au realizat programul de încasări, ceea ce înseamnă că datoriile pot avea ca şi cauză şi neîncasarea taxelor şi impozitelor locale. Pe de altă parte, opt administraţii locale au depăşit programul de încasări, ceea ce înseamnă că au obţinut venituri suplimentare faţă de ceea ce şi-au programat, iar arieratele au alte cauze. În fine, 13 oraşe şi comune nu şi-au realizat programul de încasări ale veniturilor proprii, dar au redus cota de impozitare, ceea ce înseamnă că vor avea venituri reduse şi în 2013.

Interes scăzut din partea primăriilor

„Există o mare diversitate între nivelul taxelor şi modul în care administraţiile locale apreciază nevoia de a-şi asigura resursele pentru funcţionare şi/sau dezvoltare din astfel de venituri. Nerealizarea programului de încasări la nivelul judeţului evidenţiază un interes uneori scăzut al unor primării pentru colectare taxelor şi impozitelor locale sau o planificare defectuoasă. Existenţa arieratelor are legătură, în unele situaţii, şi cu nivelul taxelor şi cu gradul lor de colectare. Ştiu că există autonomie locală şi un anumit grad de suportabilitate al populaţiei privind nivelul de impozitare, dar cred că şi efortul de colectare ar trebui să fie mare. Însă, după cum se poate vedea, există o diversitate atât de mare a situaţiilor şi comportamentelor consiliilor locale, în raport cu nivelul taxelor şi impozitelor, încât stabilirea unor criterii care să permită o echilibrare obiectivă a bugetelor locale este aproape imposibilă”, apreciază Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj.