OPINII: Pro şi contra Sălajului mare

Revenirea judeţului în graniţele interbelice nu ar fi neapărat o soluţie pentru accelerarea dezvoltării judeţului. Revenirea la vechile limite administrative ale Sălajului nu este o soluţie la probleme judeţului, susţin economiştii. În schimb, din punctul de vedere al politicului, redesenarea judeţului ar reprezenta o mare şansă.

„Adevărul de Seară” ediţia de Zalău a pus în discuţie încă de la primul număr actuala situaţie socio-economică a judeţului Sălaj, primul obiectiv fiind acela de a identifica motivele ritmului relativ lent de dezvoltare al judeţului, comparativ cu media naţională. Una dintre cele mai pertinente cauze s-a relevat a fi „ciuntirea” judeţului, la ultima împărţire administrativ-teritorială, cea din 1968. Atunci Sălajul a rămas fără o bucată consistentă din teritoriul interbelic, mai exact zona care i-ar fi asigurat legătura cu graniţa de vest, prin punctele de frontieră de la Carei sau Valea lui Mihai.

Reorganizare rapidă

Andreea Paul (fostă Vass), consilier economic al primului ministru, s-a ferit să ofere un răspuns tranşant cu privire la revenirea în vechile graniţe ale judeţului ei de origine, dar şi-a declarat susţinerea pentru o reorganizare teritorială rapidă a României. „Consider oportună reorganizarea teritorială, deoarece s-ar crea o capacitate superioară de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltare în următorul ciclu financiar european 2014 - 2020”, a spus Vass.


Revenirea Sălajului la dimensiunile din perioada interbelică, când se întindea în zona Careiului până la graniţa cu Ungaria, nu ar garanta un avânt economic pentru judeţ, este de părere analistul economic Emanoil Gârdan. „Sigur, ne-ar avantaja pentru că am avea graniţă cu Ungaria şi am avea acel mic trafic de frontieră cu ţara vecină, dar impactul ar fi nesemnificativ“, susţine Gârdan. Acesta crede că singurul câştig notabil dintr-o eventuală revenire la dimensiunile interbelice ar putea fi constituit de felul de a face agricultură al locuitorilor din zona Careiului. „Culturile lor sunt impecabile, au un stil împrumutat de la vestici şi ne-ar prinde bine să luăm şi noi asta de la ei“.


„Dacă luăm noi, Sălaj, o parte din teritoriul judeţului Satu Mare şi alipim la noi nu rezolvăm nimic. Trebuie regândit sistemul administrativ, trebuie să ne organizăm în regiuni. Este singura soluţie pentru optimizarea cheltuielilor“, susţine şi economistul. „Ne-am putea lipi la oricare dintre cele patru mari oraşe din zonă, Cluj, Oradea, Baia Mare sau Satu Mare. Dar când eşti sărac, este de preferat să te lipeşti la o traistă plină, burduşită, cum este Clujul sau Oradea, decât la o traistă goală, ca tine“, explică analistul.

Resurse pierdute


În schimb, Seres Denes (UDMR), membru în comisia de administraţie a Camerei Deputaţilor, consideră că Sălajul ar avea perspective mai mari de dezvoltare dacă şi-ar redobândi graniţele din perioada interbelică. „Din păcate, la reorganizarea administrativă din 1968 Sălajul a luat fiinţă ulterior celorlalte judeţe, şi a fost creat din periferiile celor trei regiuni; iar periferiile au fost mai puţin dezvoltate ” explică parlamentarul sălăjean.

Seres spune că ar fi fost benefic pentru dezvoltarea judeţului ca acesta să aibă în continuare în administrare teritorii cu resurse, de exemplu Suplacu de Barcău, unde să fie exploatate rezervele de petrol sau zona Tăşnadului, favorabilă agriculturii. Deputatul UDMR a mai apreciat că, în contextul regionalizării, Sălajul ar avea şanse mai mari într-o regiune de dezvoltare alături de Bihor şi Satu Mare, pentru că acestor judeţe le-au fost arondate bucăţi din teritoriul administrativ sălăjean.