„Liliacul“, robotul viitorului inventat de doi elevi din Sălaj. Maşinăria colectează minereuri de pe alte planete şi a fost gândită pentru a salva omenirea

Tinerii au lucrat o săptămâna la robot

Doi liceeni din Zalău au construit un robot gândindu-se la momentul în care Terra va rămâne fără resurse minerale, iar omenirea va fi nevoită să exploateze zăcăminte de pe alte planete.

Dan Hăşmăşan (19 ani) şi Sebastian Ţicuş (17 ani), doi elevi ai Colegiului Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian“ din Zalău, au creat un robot conceput pentru a colecta minereuri de pe alte planete, în perspectiva în care Pământul ar rămâne fără resurse. Şi-au numit maşinăria robotul-liliac şi au câştigat deja cu ea mai multe premii: premiul al II-lea la Competiţia de Robotică Educaţională „World Robot Olympiad“ România 2014 (faza naţională, categoria „Creativitate“), menţiunea I la Salonul de Inventică de la Bucureşti, iar zilele trecute, acelaşi robot le-a adus un premiu I şi două premii II la Festivalul Naţional al Ştiinţei de la Zalău.

„Noi l-am numit «Liliacul» deoarece, atunci când lucram la el, în camera de lucru a intrat o zburătoare despre care noi credeam că e liliac şi, de fiecare dată când se oprea din zbor, se aşeza lângă robotul nostru“, povesteşte Dan.

Cum funcţionează robotul-liliac

În teorie, robotul construit de cei doi tineri colectează minereuri de pe orice tip de planetă, după care selectează minereul colectat şi îl depozitează la bază. Pentru că vorbim, totuşi, despre un robot în miniatură, ce are la bază o structură realizată din piese Lego speciale, în demonstraţiile practice pe care echipa a trebuit să le facă în faţa evaluatorilor de la concursurile la care a participat, minereurile au fost simulate prin bile de diverse culori, pe care robotul a fost capabil să le diferenţieze.

„Robotul are un sistem de tracţiune 8x6, dat de cele patru roţi motoare de la robotul propriu-zis, plus cele patru roţi de la remorcă din care două roţi sunt motoare. Transmiterea mişcării la roţile motoare este realizată de două servomotoare şi un schimbător de viteze care permite o treaptă de viteză superioară pentru regimul normal de funcţionare, când terenul este fără denivelări, şi o treaptă de viteză inferioară, când terenul este accidentat“, explică Dan.

Robotul are şi doi senzori de atingere, poziţionaţi lângă roţile din faţă, care menţin contactul cu solul şi care, atunci când ansamblul ajunge pe un teren accidentat, transmit comanda la unul dintre servomotoare, care determină trecerea în treapta de viteză inferioară. Puterea transmisă la roţi este mai mare şi robotul reuşeşte, astfel, să depăşească denivelarea. Dacă sistemul va detecta în proximitate un obiect, robotul se opreşte, iar suspensia bazată pe bare articulare este făcută în aşa fel încât să nu permită roţilor să stea suspendate, evitând astfel riscul de răsturnare.

„Robotul este conceput să respecte un traseu drept. În cazul în care deviază cu mai mult de trei grade de la traseu, un senzor va sesiza şi-i va da comanda servomotorului de la direcţie să facă o mişcare de un grad pentru a reveni pe traseu“, continuă prezentarea Sebastian.

L-au construit într-o săptămână

Sistemul de colectare şi selectare a minereului include un braţ care permite săparea şi împingerea minereului pe o pantă de trei grade, care duce minereul în cădere până la senzorul de detectare a tipului de minereu (aici, de detectare a culorii bilei), un servomotor şi compartimentele de depozitare.

Nu în ultimul rând, robotul-liliac are şi un complicat sistem de comandă, realizat cu ajutorul a două controlere, sistem care primeşte informaţii de la senzori şi le transmite sistemelor de deplasare, direcţie şi de sortare prin intermediul servomotoarelor. „La cele două controlere sunt conectate şase servomotoare, doi senzori de atingere, un senzor de proximitate şi un senzor de culoare“, completează Dan.

Robotul este programat pe calculator. „Gândeşte ca un om, atât doar că nu poate să vorbească. Dar va face tot ce îi vei da să facă. Programarea durează opt ore la un singur controler, iar noi am avut două“, adaugă el, precizând că au lucrat la robot, efectiv, o săptămână.

Şi-a făcut un robot de şters praful

Nici Dan, nici Sebastian, nu sunt la primul proiect de acest gen. Dan, spre exemplu, vorbeşte despre unul dintre proiectele sale recente, „inspirat“, probabil, din comoditatea specifică vârstei: un robot proiectat să şteargă praful de pe parchetul din camera sa, care îl scuteşte pe el de orice efort în această direcţie. Sebastian se laudă cu un microscop digital, cu care a câştigat la ediţia de anul trecut a Festivalului Naţional al Ştiinţei premiul I acordat de firma TenarisSilcotub şi premiul al II-lea din partea Inspectoratului Şcolar şi a Consiliului Judeţean. Amândoi se gândesc la o carieră în acest domeniu.

„Eu sunt în clasa a XII-a şi vreau să dau admitere la Politehnică, la Cluj, la construcţii de maşini. Aş vrea să creez roboţi, dar să-i şi construiesc efectiv. Nu mi-ar plăcea doar să stau la birou“, spune Dan. Sebastian are mai mult timp la dispoziţie pentru a-şi alege drumul în viaţă, fiind abia în clasa a X-a, însă şi decizia lui este ca şi luată. „Mi-ar plăcea să continui partea asta, cu robotica, deşi ştiu că în România nu eşti susţinut pentru a face aşa ceva“, mărturiseşte el.

Mână robotică făcută cu 200 de lei

La ediţia de anul acesta a Festivalului Naţional al Ştiinţei de la Zalău s-a remarcat şi un tânăr din Râmnicu Vâlcea care a creat, cu numai 200 de lei, o mână robotică al cărei concept ar putea sta la baza unor proteze medicale mult mai ieftine decât cele existente acum. Este vorba despre  Marian Stoica, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari“, care a câştigat premiul I la secţiunea de inventivitate – creativitate – liceu, cu o mână robotică şi o mănuşă cu cinci senzori care controlează mâna.

„Valorile de la senzori sunt trimise wireless la mâna robotică, iar aceasta interpretează valorile de pe senzor şi deschide sau închide nişte conexiuni cu servomecanisme care, la rândul lor, trag de nişte pârghii ce acţionează degetele. Astfel, mâna imită mişcările mănuşii pusă pe mâna utilizatorului“, a explicat tânărul inventator.

Vă mai recomandăm:

Fetele de nota 10 de la CNS. Patru absolvente au încheiat cu 10 toţi cei patru ani de liceu

Un elev din Sălaj, campion la tenis şi olimpic, a publicat o culegere de teste de Geografie: „Mă plictiseam într-o seară şi am vrut să văd dacă sunt în stare“

Ei sunt elevii cu care ne mândrim: olimpicii care au câştigat premii la naţională

Măsură anti-chiul: elevii vor să meargă la şcoală gratis cu autobuzul

O bibliotecă neobişnuită, în Grădina Botanică din Jibou. Răsfăţ pentru minte şi simţuri: cărţile se citesc, obligatoriu, printre flori

E posibil în România: medaliat cu aur internaţional la filosofie, fără să fi studiat materia la şcoală

→

Imaginea 1/6: robot