De la partidul unic la inflaţia de partide. Ce interes avea FSN în înfiinţarea unui număr cât mai mare de formaţiuni politice
0
După mai bine de 40 de ani în care România a fost dominată de un singur partid politic, proaspăta democraţie instaurată odată cu Revoluţia din 1989 le aducea românilor apetitul pentru înfiinţarea de partide politice. Aproape o sută de formaţiuni au fost înfiinţate în primele luni din 1990.
Anul 1946 a fost anul în care pluripartitismul a murit în România. Printr-o ruşinoasă inversare a rezultatelor, comuniştii şi-au adjudecat nemeritat alegerile din acest an şi au început ofensiva împotriva opoziţiei, reprezentată în special de Partidul Naţional Ţărănesc şi de Partidul Naţional Liberal. Rezultatul - în scurt timp, Partidul Comunist Român a devenit partid unic în România, iar apartenenţa la partid nu mai era o chestiune de alegere, ci de multe ori una de supravieţuire.
După Revoluţia din 1989, odată cu căderea regimului comunist, apetitul românilor pentru politică părea că renaşte iar, odată cu el, a apărut ”epidemia” de partide. Aproape 90 de formaţiuni politice au fost înregistrate în primele luni ale anului 1990, în contextul în care în România urmau să aibă loc primele alegeri democratice după foarte mulţi ani.
Istoricul Marin Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, spune că această inflaţie de partide n-ar fi fost una întâmplătoare. ”Un fenomen interesant care are loc în anul 1990 este acela al înfiinţării a foarte multe partide, ceea ce a derutat electoratul românesc, dar se pare că aceasta a şi fost scopul F.S.N.-ului, care a acceptat că pentru a lua fiinţă un partid era nevoie de doar două sute şi ceva de membri. Fenomenul este similar cu cel din anii 1944-1947, când, de asemenea, s-au înfiinţat vreo 70 de partide minuscule, tot pentru a deruta electoratul partidelor istorice, în special cel al P.N.Ţ., fiindcă foarte multe dintre ele purtau în titulatură noţiunea "ţărănist" sau "ţărănesc" ”, explică el.
”Exact în momentul acela, ceva din revoluţia română a luat o turnură greşită, al cărei preţ l-am plătit şi îl plătim şi azi" Petre Roman, politician
Potrivit istoricului, interesul F.S.N. pentru preluarea puterii prin slăbirea partidelor politice, care se bucurau de simpatia populaţiei, ar fi fost întrezărit încă din zilele Revoluţiei, însă nimeni nu şi-a dat seama de asta: ”Este un episod pe care îl aminteşte şi Petre Roman în cartea lui intitulată "Libertatea ca datorie". Pe data de 22 decembrie 1989, Corneliu Coposu, liderul naţional-ţărănist, care suferise 17 ani şi jumătate în puşcăriile comuniste şi reînfiinţase deja, printr-un manifest, P.N.Ţ., a încercat să intre în sediul Comitetului Central al P.C.R. dar nu a fost lăsat. Despre acest eveniment, de a cărui importanţă nu a fost constientizată atunci opinia publică şi care a avut repercusiuni asupra sistemului politic din România şi al democraţiei s-a aflat mai târziu din cartea lui Petre Roman, care spune următoarele: "La un moment dat a fost anunţăta sosirea lui Corneliu Coposu (...) au strigat aproape simultan Bârlădeanu şi Iliescu (...) Acum sunt convins - spune Roman - că exact în momentul acela, ceva din revoluţia română a luat o turnură greşită, al cărei preţ l-am plătit şi îl plătim şi azi"”.
Tribuna partidelor politice în Sălaj
Istoricul a făcut, p baza presei locale a vremii, şi un inventar al partidelor politice care şi-au deschis filiale în Sălaj în 1990, situaţia fiind valabilă, în mare măsură, şi la niel naţional. Astfel, zece formaţiuni aveau, deja, până în luna martie, filiale în Sălaj: Frontul Salvării Naţionale, Partidul Naţional Ţărănesc-Creştin şi Democrat, Partidul Naţional Liberal, Partidul Socialist Democratic, Partidul Democrat al Muncii, Partidul Democrat Agrar, Partidul Naţional Democrat, Uniunea Democratică Maghiară, Minoritatea Slovacă şi Organizaţia Tineretului Liber Democrat . Un alt partid nou care apare atunci este Partidul Liber-Schimbist, care avea ca emblema portretul lui Caragiale, însoţit de deviza "Caragiale e cu noi". Venea, apoi, rândul Partidului de Uniune Naţională a Românilor din Transilvania, care, în prezentarea pe care şi-o făcea, recunoştea tenta sa naţionalistă.
” La începutul lunii mai 1990, şi Partidul Uniunii Creştine din România şi-a înfiinţat o filială în Sălaj, sub preşedinţia avocatului Meseşan Eugen, fost teolog al Academiei greco-catolice din Oradea. Abia spre sfârşitul campaniei electorale găsim prezentată şi oferta U.D.M.R.”, spune istoricul.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
