România lucrului prost făcut: sute de mii de euro pentru cămine moderne care nu au funcţionat niciodată
0
Campania „România lucrului prost făcut“ continuă cu un caz din judeţul Vaslui, acolo unde mai multe investiţii europene care ar fi trebuit să contribuie la dezvoltarea educaţională a copiilor defavorizaţi zac cu lacătul pe uşă de aproape şapte ani. În documentele oficiale, toate aceste centre sunt funcţionale.
Clădiri moderne, construite la standarde europene şi complet utilate, care fi trebuit să vină în sprijinul copiilor defavorizaţi, cu risc de abandon, s-au construit în mai multe comune din judeţul Vaslui. Centrele de zi pentru copii au fost finanţate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurale (FEADR), fiecare investiţie ridicându-se la aproximativ 160.000 de euro, iar autorităţile contractante, primăriile, aveau obligaţia să asigure cheltuielile de personal.
În comunele Soleşti, Vultureşti, Vutcani s-au construit câte un astfel de „after school“ (în teorie, instituţii unde copii ar trebui să fie găzduiţi după ore, pentru a mânca şi a-şi face temele). Clădirile au fost ridicate şi utilate, însă obiectivul – „îmbunatăţirea situaţiei şcolare şi familiale a copiilor cu o situaţie financiară precară a părinţilor“ - nu a mai fost atins: centrele au fost inaugurate de autorităţi pentru ca imediat să fie închise.
Autorităţile locale au invocat faptul că a proiectele au fost finalizate în anii 2011-2012, în toiul crizei economice, când erau intersize toate angajările de personal în sistemul public. Ulterior, situaţia s-a deblocat, însă nu au mai avut bani pentru a angaja câte 10-15 persoane pentru fiecare centru în parte, astfel că au pus lacătul pe uşile clădirilor nou-nouţe. Între timp, primăriile au scăpat de perioada de monitorizare de cinci ani, în care nu aveau voie să schimbe destinaţia proiectului, astfel că edilii pregătesc să predea after school-urile autorităţilor judeţene, pentru a fi folosite în alte scopuri.
Cum să omori o idee bună
În comuna Soleşti, considerată una dintre cele defavorizate, au fost construite prin FEADR două centre (unul pentru copii şi altul pentru bătrâni) şi amândouă sunt cu lacătul pe uşă. Centrul de zi pentru copii, tip after school, a fost ridicat în satul Şerboteşti, având în vedere că în localitatea învecinată, satul Iaz, trăieşte o comunitate cu familii foarte sărace.
Centrul de zi, botezat după prima doamnă a României, Elena Cuza, care îşi doarme somnul de vechi chiar în comuna Soleşti, a fost inaugurat cu fast în iunie 2011. Din toamnă, odată cu redeschiderea şcolilor, ar fi trebuit să le ofere elevilor sărmani din Şerboteşti şi Iaz posibilitatea să îşi facă temele după orele de curs, sprijiniţi de personal specializat, şi să primească o masă caldă. Centrul nu s-a mai deschis nici până în prezent, intrând în conservare.
Centru pentru Bătrâni de la Valea Siliştei FOTO Simona Voicu
În 2012, tot în comuna Soleşti, de această dată în satul Valea Siliştei a fost ridicat, tot prin fonduri europene, un centru pentru bătrâni. Investiţia era considerată o adevărată gură de oxigen pentru bătrânii singuri care stăteau pe listele de aşteptare la puţinele azile din judeţ, sperând să prindă un loc. Şi centrul pentru bătrâni a rămas cu lacătul pe uşă, autorităţile locale invocând aceeaşi motiv: lipsă a fondurilor pentru angajarea de personal.
„Cele două centre erau bine justificate la momentul când am conceput proiectele, datorită situaţiei copiilor din comuna noastră şi a persoanelor de varsta a treia. Din păcate, nu le-am dat utilitate din cauza problemelor financiare. La fiecare centru trebuie angajate în jur de 15 persoane, iar bugetul local nu poate suporta asemenea cheltuieli“, susţine Mona Bujor, primarul comunei Soleşti. Edilul susţine că a luat în calcul şi costurile de personal, atunci când a implementat cele două proiecte, însă a mizat pe o suplimentare a fondurilor de la judeţ, lucru care nu s-a mai întâmplat.
Le vor schimba destinaţia
De-a lungul anilor, reprezentanţii Consiliului Judeţean Vaslui şi-au anunţat intenţia de a prelua centrele de zi construite prin fonduri europene pentru copiii de la sate şi să le treacă în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui, pentru a le transforma în centre sociale pentru persoane aflate în dificultate sau persoane cu handicap. Reglementările europene stricte nu le-a permis acest transfer. Acum, după ce au scăpat de termenul de cinci ani în care nu aveau voie să schimbe destinaţia investiţiilor, autorităţile vasluiene pregătesc rocada, îngropând ideea after school-urilor pentru care Uniunea Europeană a aprobat finanţările.
În localitatea Vutcani, centrul de zi construit chiar în vecinătatea şcolii, care ar fi trebuit să vină în sprijinul copiilor din sat care provin din familii aflate în dificultate, nu a fost deschis decât la inaugurare. Autorităţile au construit centrul gândindu-se, afirmă ele, în primul rând la părinţii care nu au timp suficient pentru a se ocupa de copii. Interdicţia angajărilor şi apoi lipsa unui buget care să susţină funcţionarea acestuia au făcut ca investiţia, complet utilată, să rămână cu lacătul pe uşă.
Dormitoare în care trebuiau să doarmă copiii au fost transformate în locuinţă pentru medicul de familie
Autorităţile pregătesc transformarea after school-ului în centru medical, unde să îşi desfăşoare activitatea nou medic de familie din comună, precum şi centrul medical de permanenţă.
În comuna există o clădire care asigura activitatea medicală a medicului de familie şi servea şi drept centru de permanenţă, clădirea fiind complet renovată în perioada 2011-2014.
Medicul de familie care asigura asistenţa medicală a locuitorilor din Vutcani a plecat din comună, în locul său venind un alt doctor. Noul medic nu a fost mulţumit de clădirea în care a funcţionat dintotdeauna dispensarul medical, astfel că autorităţile locale, ca să nu rămână comuna fără doctor, i-au pus la dispoziţie centrul de zi pentru copii. Bucătăria, sălile de mese şi de studiu pentru copii au fost transformate în săli de consultaţie şi tratament, iar dormitoarele de la etajul clădirii au devenit locuinţă pentru nou medic de familie. Fostul dispensar comunal urmează să fie preluat de DGASPC şi transformat în centru pentru persoane cu dizabilităţi.
„La solicitarea primarilor, am discutat în Consiliul Judeţean şi am decis să preluam centrele, cu destinaţia centre sociale, inclusiv pentru persoane dizabilităţi. Suntem în faza de parteneriat. Aceste centre au stat 6-7 ani fără nicio destinaţie. Nefiind locuite, se degradează. Noi trebuie să le aducem la strandardele de care avem nevoie şi să obţinem autorizaţiile necesare de la Direcţia de Sănătate Publică şi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, pentru că legislaţia s-a schimbat şi trebuie să îndeplinim alte norme“, a precizat Ionel Ştefănică Armeanu, directorul general al DGASPC Vaslui.
Abandonul şcolar
În timp ce autorităţile vasluieni nu au găsit resursele necesare funcţionalităţii acestor centre pentru copii, anual în judeţ, sute de copii renunţă pentru totdeauna la şcoală. Potrivit statisticilor oficiale, anul trecut în judeţul Vaslui peste 700 de elevi au abandonat şcoala, iar mai bine de jumătate dintre aceştia au provenit din învăţământul obligatoriu. Potrivit unui studiu realizat de Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Vaslui, cei mai mulţi dintre copii care renunţă la şcoală provin din mediul rural 5,8 % dintre elevii de liceu şi 2,3 % dintre elevii de gimnaziu .
„Abandonul şcolar reprezintă o problemă a sistemului românesc de învăţământ insuficient tratată, o problemă serioasă, ce trebuie convertită urgent într-o imediată strategie de intervenţie. Este vorba cu certitudine de un fenomen care, prin consecinţele sale semnificative şi prin dimensiunile sale îngrijorătoare, trebuie să fie prezent în agenda de priorităţi a decidenţilor, a practicienilor şi a beneficiarilor din sistemul educaţional“, se arată în studiul realizat de specialiştii CJRAE Vaslui. Lipsa de motivaţie a elevilor şi sărăcia sunt principalele cauze ale abandonului şcolar.
Copiii care renunţă la cursuri provind din familiile numeroase, dezorganizate, lipsite de resurse, au probleme în a asigura îmbrăcămintea adecvată tuturor copiilor şi resimt uneori nevoia de forţă de muncă, fie pe câmp, fie în gospodărie. În timp ce autorităţile locale predau after school-urile forurilor judeţene, pentru că nu au avut bani să le pună în funcţiune, oficialii Agenţiei Judeţene pentru Finanţarea Investiţiilor Rural (AJFIR), autoritatea prin care s-au derulat aceste proiecte, susţine că toate after school-urile din judeţul Vaslui construite prin fonduri europene sunt funcţionale.
„Prin programul FEADR, în judeţul Vaslui au fost construite şapte centre de zi pentru copii, tip after school. Toate aceste centre sunt funcţionale în prezent. S-au constatat nereguli doar la Comuna Drânceni, pentru care s-au solicitat restituirea sumelor“, se arată într-un răspuns înaintat de AJFIR Vaslui către ”Adevărul”. Paradoxal, în comuna Drânceni centrul de zi pentru copii a fost deschis, însă AJFIR a imputat autorităţilor locale întârzierea recepţionării. „Ne judecăm cu cei de la AJFIR. Noi avem centrul deschis, zilnic vin câte 16-20 de copii. Sunt copii pentru care un desert, o masă caldă este o mare bucurie. Am facut acest proiect să prevenim abandonul în comună şi ţinem la acest proiect, pentru că este unul de suflet. Cei de la AJFIR ne cer toţi banii (n.r. - 942.000 lei) înapoi pentru că am întârziat cu o lună lucrările“, a declarat pentru „Adevărul“ primarul comunei Drânceni, Gelu Pecheanu.
Se încarcă comentariile...
