Revelionul, moda franţuzească preluată de români. Când a fost televizată prima petrecere dintre ani în România

Revelionul, denumirea petrecerii care marchează începutul unui nou an, îşi are originile în tradiţia franceză. Iniţial, termenul era folosit pentru a marca o cină festivă.

Termenul ”revelion” provine din franţuzescul réveil- trezire, deşteptare- şi iniţial, marca masa care avea loc în noaptea de Crăciun (care era considerată prima zi din an). Data de 1 ianuarie a fost stabilită pentru prima dată ca început de an din punct de vedere religios în anul 1691 de către Papa Inocenţiu al XII-lea. 

Ulterior, expresia „réveillon“ a fost extinsă în Franţa la toate mesele luate seara târziu sau noaptea şi a fost ataşat petrecerii din noaptea de Anul Nou. Mai exact, cuvântul marca o cină luată la miezul nopţii, cu ocazia unei sărbători.

Obiceiul vest-european a luat amploare, fiind preluat în România la sfârşitul secolului al XIX-lea, începutul secolului XX de către copiii boierilor aflaţi la studii în străinătate. Prima petrecere grandioasă de Revelion a fost organizată la finele anului 1903, în Ploieşti, de către prefectul Luca Elefterescu în clădirea cunoscută în zilele noastre ca Muzeul Ceasului. Pe atunci, termenul de revellion a fost adaptat într-un mod cu totul original: petrecerea de ”bulion”.

„În ziua de 27 decembrie 1903, bunicul meu s-a pomenit acasă cu Iancu, omul de încredere al lui Luca Elefterescu. – Dom’ Miai, vrea dom’ dipotat ca vineri să te înfăţişezi la dânsul cu tot ce-ţi trebuie… – Da, ce – se miră cofetarul – doar nu-l cheamă Vasile ? – Nu-l cheamă, da se face foc dacă nu te duci. Are un chef mare, de Anul Nou… Îi zice petrecerea de bulion, moda franţuzească“, menţiona istoricul ploieştean Paul D. Popescu.

Apariţia Revelionului televizat s-a înregistrat mult mai târziu. În 1957, TVR a produs primul Revelion televizat din istoria sa. Petrecerea la care erau invitaţi artiştii cei mai cunoscuţi ai vremii s-a desfăşurat într-un studio improvizat de pe strada Moliere. Pe atunci, TVR avea un singur car de reportaj şi 150 de angajaţi. Cleo Stieber, una dintre primele crainice ale TVR, a deschis atunci programul pentru Revelionul 1957 cu mesajul: „Cu prilejul Anului Nou, vă urăm «La mulţi ani!». Permiteţi-ne să vă oferim în dar un program din cântecele şi jocurile noastre româneşti. Ridicăm paharul în sănătatea voastră! Pentru pacea şi fericirea noastră, a tuturor!”. Au cântat atunci Mihaela Cotaru, Luigi Ionescu şi Orchestra de Estradă a Radiodifuziunii Române, dirijată de Sile Dinicu.

În 1959, Televiziunea avea doar 1.000 de abonaţi şi emitea 13 ore pe zi, de la 8.00 la 23.00, cu două ore de pauză după prânz. Şase ani mai târziu, în 1965, TVR avea 500.000 de abonaţi şi programele sale puteau fi recepţionate în aproximativ 40% din ţară, prin intermediul releelor. Revelionul era emisiunea cea mai aşteptată de români, în perioada comunistă, milioane de telespectatori petrecând trecerea dintre ani în faţa televizoarelor.

În ultimii ani, petrecerile de revelion s-au mutat în stradă, în toate colţurile lumii fiind organizate petreceri publice urmate de focuri de artificii grandioase, pentru a sărbători intrarea în noul an.