FOTO Vălăretul din Voineşti, obicei străvechi de la Vaslui
0Virginel Solomon (49 ani), coregraful ansamblului “Trandafir de la Moldova” Huşi (judeţul Vaslui) a reaprins tradiţia Vălăretului din Voineşti, obicei tradiţional specific unei anumite zone din judeţ care se joacă numai de Anul Nou
Virginel Solomon, coregraful Ansamblului folcloric “Trandafir de la Moldova”, formaţie de dansuri populare ce fiinţează pe lângă Casa de Cultură “Al. Giugaru” din Huşi, predă copiilor dansuri populare de o viaţă. De patru ani a inclus în repertoriu o scenetă populară specifică Anului Nou.
Vălăretul de la Voineşti este o tradiţie specifică doar satelor din această comună vasluiană care aproape s-a pierdut în timp. Coregraful a cules Vălăritul şi chiar dacă nu era specific Huşiului l-a preluat exact aşa cum a rămas de la străbuni şi îl transmite mai departe celor 120 de copii care fac parte din ansamblul său. A ajuns să fie cea mai bună echipă de urători din judeţ care se remarcă an de an în rândul celor aproximativ 1.000 de trupe care i-au parte la Festivalul “Datini şi obiceiuri de iarnă” Vaslui organizat de Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii.
“Vălăretul este cules din localitatea Voineşti, singura comună din judeţ unde se ţinea acest obicei. Din păcate, obiceiul s-a pierdut. De trei-patru ani am inclus piesa populară în repertoriul ansamblului şi cu o lună înainte de sărbătorile de iarnă începem pregătirile. Bucuria copiilor este de nedescris”, a spus, pentru “Adevărul”, Virginel Solomon.
40 dintre elevii săi, grupa superioară de vârstă (15-19 ani) interpretează personajele specifice Vălăretului iar cei mici privesc fascinaţi repetiţiile şi învaţă de la cei mari fiecare cuvânt rostit şi fiecare pas de dans. Măştile le confecţionează împreună din materiale naturale, aceleaşi pe care le-au folosit şi străbunicii la vremea lor.
Toate aceste pregătiri le fac pentru un singur spectacol susţinut anual în centrul Vasluiului. Uneori au prilejul să-l mai joace şi în faţa spectatorilor de la alte festivaluri dacă sunt invitaţi să participe.
Vălăretul de Voineşti
Denumirea obiceiului se trage de la cuvântul “a vălări” ceea ce înseamnă cete care vin în valuri. Numai în satele comunei Voineşti a fost specific acest obicei şi cetele de urători se întâlneau şi făceau demonstraţii. Potrivit tradiţiei, feciorii satului umblau cu Vălăritul numai în ajun de An Nou sau în prima zi din an. Cei care interpretează personajele îşi împart rolurile cum mult timp înainte şi îşi păstrează rolul de la an la an.
Cei mai frumoşi flăcăi din sat primeau rolul Comoraşului (este conducătorul urătorilor, cel care strânge banii şi poartă uniformă militară, cu chipiu în stil Cuza), al Anului Nou (îmbrăcat în costum popular cu un coif din hârtie) şi arnăuţii (specific acestora sunt pletele din păr de cal, căciulile din piele de miel ornate cu mărgele şi oglinzi aranjate în formă de flori, panglici multicolore). Din sceneta care durează aproape 40 de minute mai fac parte personajele: gazdele, urătorii, caprele, moşnegii şi babele, harapul (cel care incită la dans), dracii, căluţii, urs, ursar ţigănci şi mascaţii.
Pe aceeşi temă:
FOTO: Jocul Ursului de la Măţău, un ritual spectaculos, vechi de mai bine de 300 de ani
Se încarcă comentariile...
