FOTO Dezvoltarea oraşului Bârlad în ultimul secol. Ce s-a ales de Terra Berladensis

Bârladul, al doilea oraş ca mărime din judeţul Vaslui, are o istorie pe cât de bogată, pe atât de dureroasă pentru cetăţenii săi. Târgul prosper de la începutul sec. XX a suferit transformări radicale, parte cauzate de cutremure ori trecerea timpului, parte distruse prin sistemul de urbanizare impus după a două jumătate a secolului trecut.

Cercetările arheologice au scos la lumină  urmele unor civilizaţii pe raza oraşului Bârlad în de acum şapte milenii. Aşezarea geografică şi intensa activitate meşteşugărească a contribuit la dezvoltarea timpurie a aşezării. În perioada medievală apare în izvoarele istorice sub numele de Ţara Berladnicilor (Terra Berladensis).

Până la instaurarea regimului comunist, Bârladul a fost reşedinţa judeţului Tutova. În anii ‘50 devine reşedinţa regiunii Bârlad, una din cele 15 regiuni care formau Republica Populară Română. Avea statut de oraş regional, statut pierdut ulterior. Reîmpărţirea administrartivă a ţării din anul 1968 şi împărţirea ţării în judeţe a reprezentat cea mai grea lovitură dată oraşului. Bârladul a fost „decăzut”, fiind situat în judeţul Vaslui, cu reşedinţa în oraşul care poartă nuemle judeţului.

45 de clădiri impozante

Conform documentelor primăriei, după Primul Război Mondial, suprafaţa locuibilă a oraşului era de 793.76 hectare. În urma inundaţiilor din 1932 au fost afectate puternic cartierele Cazărmi şi Gară. Atunci s-a impus înfiinţarea unui nou cartier, Deal, situat între centrul oraşului şi cimitirul „Eternitatea”. Majoritatea locuinţelor erau modeste, construite din materiale neaoşe, chirpici şi vălătuci, foarte puţine fiind realizate din cărămidă ori zidărie. În zona centrală, pe aşa numita stradă Regală, fosta Strada Mare, erau concentrate clădirile reprezentative ale târgului. Aproximativ 45 de clădiri impozante, cu unu şi două nivele.

Primul plan topografic al oraşului a fost realizat la începutul sec XX de inginerul Gheorghe T. Negruţi. A fost foarte apreciat de specialişti, planul indicând limitele oraşului, reţeaua de străzi şi clădiri existente. Se crede că a mai existat şi un plan de sistematizare al oraşului întocmit de ing. Davidescu, la 1920. Deşi nu s-a mai păstrat, se presupune că marile clădiri erau amplasate în centrul oraşului de astăzi. Strada Regală se întindea de la Cazărmi până la Grădina Publică, actualul Bulevard Republicii, pe o distanţă de aproximativ 4 kilometri. Strada Mare era pavată cu piatră cubică de granit. La jumătatea anilor 50 nu existau autoturisme în oraş şi singurele mijloace de transport în comun erau trăsurile trase de cai. Aşa veneau doamnele la teatru, fiind chiar o mare „fiţă” să coboare din caleşti. Existau doar câteva autoturisme în tot târgul.

Cu trăsura la teatru

Primele mijloace de transport în comun, precum şi prima staţie de Taxi, au apărut la începutul anilor ’60. Industrializarea oraşului, respectiv înfiinţarea Fabricii „Rulmentul”, a contribuit la schimbarea la faţă a întregului oraş. Înmulţirea populaţiei a impus construirea de locuinţe. Primele blocuri au fost ridicate pe strada Karl Marx (actualul Bulevard Epureanu), peste drum de Casa Căsătoriilor. Apoi s-au dezvoltat cartierele de blocuri de la Grădină şi Stadion.

Greşeli de sistematizare

„S-au făcut şi greşeli în sistematizarea oraşului. Nu s-a mai ţinut cont de clădirile vechi, de vechiul centru al oraşului unde erau străzile Strâmba şi Cojocăreasca. După cutremurul din 1977 foarte multe clădiri de patrimoiniu au fost puternic afectate şi au fost demolate foarte multe dintre ele. Muzeul şi Casa Belloescu au fost salvate. Pe de altă parte, au fost amplasate prost două clădiri ridicate după 1960, Hotelul Moldova şi Paloda. Vechea stradă Regală trecea prin spatele Bisericii Domneasca, nu prin faţa ei, cum este acum, şi era dreaptă de la Grădină până la Cazarmă, nu ocolită”,  a declarat, pentru „Adevărul”, prof. Oltea-Răşcanu Gramaticu, cunoscut istoric al oraşului.

Printre clădirile de patrimoiu care au rămas emblematice şi pentru Bârladul de astăzi se enumeră Muzeul "Vasile Pârvan" (fostul sediu al Prefecturii, clădire ridicată la sfârşitul sec XIX, Colegiul Naţional "Gheorghe Roşca Codreanu", fostul sediu al Băncii Naţionale (hotelul Premier) etc.