Descoperire de proporţii în judeţul Vaslui. Secretele unui proiect început acum 20 de ani, care a scos la iveală o aşezare umană de secol IV

Descoperirile făcute în situl de la Policin (judeţul Vaslui), şantier arheologic deschis de cercetători în urmă cu mai bine de 20 de ani, sunt cele mai importante după cele făcute în anii ’70, tot în judeţul Vaslui, de arheologul Vasile Palade

Două necropole, însumând aproape 140 de morminte de inhumaţie şi incineraţie, şi şase locuinţe de suprafaţă, aferente culturii Sîntana de Mureş Cerneahov, au fost descoperite în peste două decenii de cercetare desfăşurate de  arheologii Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad, judeţul Vaslui.

Cercetările au fost sprijinite în ultimii ani de elevi şi studenţi din din ţară şi străinătate în cadrul unei tabere internaţionale de arheologie iniţiate şi finanţate de Club Rotary Bârlad.

“În ultimii trei ani ne-am axat pe descoperirea aşezărilor omeneşti aferente necropolei de la situl arheologic din Polocini. Necropolele sunt mai spectaculoase, dar aşezările umane sunt cele care oferă informaţiile ce completează ansamblul. Au fost descoperite mai multe necropole în ţară, în Ucraina şi în Republica Moldova, adică în spaţiul unde s-a întins cultura Sîntana de Mureş Cerneahov. Însă, aşezări omeneşti din această perioadă sunt puţine”, a spus, pentru “Adevărul”, muzeograful Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului “Vasile Pârvan” şi coorodnatorul cercetărilor arheologice de la Polocini.

Concret, în cadrul taberei internaţionale de arheologie de la Polocini, ediţia 2015, au fost scoase la lumină trei locuinţe de suprafaţă vechi de peste 1.600 de ani. Acestea se aflau la distanţă de aproximativ 400 de metri de una dintre cele două necropole, distanţa dintre locuinţe fiind de cinci-şase metri. O primă locuinţă a fost găsită în 2013 şi alte două case au fost scoase la lumină în 2014.

FOTO Bârlad online

Toate au fost destul de sărace în inventar, fiind descoperite fragmente ceramice şi resturi ale unor pereţi din chirpici. În 2014, pe lângă resturi ceramice, în locuinţele de secol IV după Hristos a fost găsită o monedă specifică sec. II-III e.n., o fibulă (agrafă), o amforă romană (semn că se făceau schimburi cu romanii, deşi imperiul acestora de opera la 100 km distanţă). Însumate, aceste locuinţe conturează profilul aşezării umane atât de căutate de arheologi.

Din Transilvania, până în Ucraina şi Republica Moldova

Cultura Sântana de Mureş Cerneahov este specifică sec. IV e.n şi se întinde din inima Transilvaniei până la Doneţul Superior (Cerneahov) din Ucraina. Specificul acestei culturi sunt elementele sarmatice (sec I-II e.n), combinate cu cele gotice care şi-au făcut apariţia la începutul sec. III, plus influenţele romane şi cele ale dacilor liberi (carpi).

Cele mai multe descoperiri specifice Culturii Sântana de Mureş  au fost făcute în anii '70-'80 în Bârlad, zona numită Valea Seacă, sub coordonarea arheologului Vasile Palade. Aici a fost dezgropată cea mai mare necropolă din Europa (547 morminte) şi 45 de  locuinţe.

Ambasadorii României în străinătate

Tineri de pe trei continente (Europa, America şi Asia) au participat la Tabăra internaţională de arheologie Polocini 2015. Liceeni şi studenţi din Turcia, Polonia, Franţa, Spania, Italia, Danemarca, SUA şi România (Facultatea de istorie din cadrul Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi şi ai Universităţii “Dunărea de Jos” Galaţi). Pe lângă sesiunea de săpături arheologice şi cursuri de profil, voluntarii au avut parte activităţi recreative şi de socializare, vizite în scop touristic în Bârlad şi împrejurimi.
“Tabăra iniţiată de Clubul Rotary Bârlad a permis tinerilor participanţi să se iniţializeze în tainele arheologiei, a permis descoperirea de noi vestigii, fiind o bună şcoală pentru viitorii arheologi.

FOTO Muzeul Vasile Pârvan Bârlad

Participanţii din străinătate s-au transformat în adevăraţi ambasadori ai României. O tânără din SUA, care a fost şi la prima ediţie a taberei , pe atunci fiind elevă de liceu, a revenit şi în acest an ca studentă. Ea este redactor şef la televiziunea campusului universitar unde învaţă şi săptămânal prezintă imagini cu şi despre România. Transmite atât muzică românească, cât şi imagini înregistrate la situl de la Polocini şi tot ce a filmat la prima experienţă din România”, a explicat arheologul Mircea Mamalaucă.

În echipa de cercetare a făcut parte şi muzeograful Mircea Oancă (arheolog) de la Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad.

FOTO Muzeul Vasile Pârvan Bârlad

Citeşte şi:

În căutarea relicvelor din judeţul Vaslui. Şantierul arheologic de la Polocin se redeschide

Arheologii de la Muzeul „Vasile Pârvan“ din Bârlad au făcut o nouă descoperire de senzaţie, reuşind să găsească o asezare care datează din secolul IV.

FOTO Descoperire paleontologică unică în România făcută într-un sit din Vaslui