Boţul de aur de la polul sărăciei. Cum a fost îngropat în bălării spitalul balnear cu „ape magice“, finanţat de Carol I, la Vaslui

Milioane de euro s-au investit în ultimii ani în judeţul Vaslui în parcuri şi terenuri de sport pe care acum pasc animale, în timp ce pentru resursele naturale cu cel mai mare potenţial turistic în zonă nu s-a alocat niciun leu.

Băile de la Ghermăneşti, aşa cum este cunoscut fostul spitalul balnear care a funcţionat de pe vremea regelui Carol I până până în anul 2014 în comuna Drânceni, judeţul Vaslui, ascund o adevărată mină de aur, pe care autorităţile fie nu au vrut, fie nu au fost în stare să o fructifice.

Într-un judeţ cu un turism aproape inexistent, Băile de la Ghermăneşti au fost văzute, ani la rând, ca un potenţial punct de dezvoltare a judeţului. Ani la rând, pentru Ghermăneşti au fost ”menite” strategii dintre cele mai îndrăzneţe, de la proiecte de dezvoltare transfrontalieră, până la colecte publice precum ”Daţi un leu pentru o staţiune”. Niciunul însă nu a depăşit sfera declarativă. 

În timp ce şefii judeţului s-au bătut în declaraţii ”pro Ghermăneşti”, centrul balnear a murit încet şi sigur, iar şansele ca aici să fie ridicată vreo staţiune, vreodată nu se întrezăresc.

Spitalul de la Ghermăneşti, constituit din cinci pavilioane impresionante, a fost ridicat în perioada Regelui Carol I, fiind dat în folosinţă în anul 1912. În 1936 este descoperut zăcământul de ape minerale de la Ghermăneşti, fiind consemnat în documente ca ”ape de pucioasă”. Apa, acumulată într-un singur puţ, era folosită de localnici pentru tratarea diverselor afecţiuni. Analizele chimice aveau să confirme că apele din zonă au proprietăţi terapeutice deosebite. Până în anul 1967 în zona izvoarelor s-au construit şase puţuri, care s-a transformat într-o mică staţiune, cu 14 băi, adăpostite în două barăci. Denumirea iniţială a fost Băile Drânceni.

Foto: Clădirile şi parcul din zonă nu au mai fost întreţinute

După inundaţiile din 1970, localnicii de pe lunca Prutului, unde se aflau şi izvoarele cu ape termale, au fost mutaţi pe ”terasa” satului, iar pentru apele minerale s-a găsit o nouă folosinţă. În zonă au fost amenajate conducte pe o distanţă de 800 de metri, apele termale fiind transportate de la izvoarele până la spitalul din Ghermăneşti. În scurt timp, spitalul avea să se transforme într-o adevărată staţiune, la porţile căreia băteau anual peste 5.000 de români din toate colţurile ţării.

Din punct de vedere terapeutic, apele erau indicate pentru curele externe, sub formă de băi, pentru afecţiuni dintre cele mai diverse: de la boli ale aparatului locomor (artite, artroze, spondilite etc) sau ale sistemului nervos, până la afecţiuni ginecologice sau traumatisme osoase.

”O greşeală istorică”

Primarul comunei Drânceni, Gelu Pecheanu (foto jos), este fostul administrator al centrului balnear de la Ghermăneşti. Spune că îl doare sufletul când ştie că ”stă pe un boţ de aur” pe care nu îl poate valorifica. Este convins că în spatele închiderii staţiunii rurale s-au ascuns interese obscure.

”Aveam 120 de paturi şi erau perioade din an când bolnavii stăteau şi câte doi în pat. Veneau oameni cu bilete prin Casa de Pensii, statul subvenţiona 85%, cu 15% contribuia beneficiarul. Totul a mers fără cusur până în 2001, când centrul a fost trecut din subordinea Consiliului Local în cea a Consiliului Judeţean. A fost o greşeală istorică”, mărturiseşte primarul Gelu Pecheanu.

Politica noii administraţii a spitalului a fost una păguboasă spune edilul, culminând cu decizia de a se închide începând cu anul 2004. S-au invocat indicatorii slabi şi datorii ”sufocante“: 20.000 de lei!

”Politica a fost să se închidă şi să se vândă. S-a dorit cu orice preţ asta, pentru că bogăţia din subsol este uriaşă, apele acestea concurează cu cele de la Băile Felix sau Herculane”, spune Pecheanu.

Spitalul a fost închis, iar conducerea Consiliului Judeţean a promis că se va zbate să găsească fondurile necesare reabilitarii.

FOTO: După închidere, din centru s-a furat tot

„Vrem să facem acolo o staţiune de tratament. Apele astea binecuvântate, cu proprietăţi terapeutice deosebite, sunt cunoscute încă înainte de domnia lui Carol I. Vrem ca toţi bolnavii din Vaslui şi din celelalte judeţe ale Moldovei, dar şi din Ucraina, fiindcă este proiect transfrontalier, să poată veni aici la tratament“, declara în 2010 Vasile Mihalachi, din funcţia de preşedinte al CJ Vaslui.

Proiectul nu a primit finanţare şi nici celelalte strategii promise de şefii judeţului nu au avut succes. Primarul comunei a apelat la investitori români şi străini, în speranţa că va reuşi să convingă ”vreun milionar” să investească în apele termale cu proprietăţi miraculoase.

”Aş face statuie celui care ar găsi o soluţie pentru a valorifica apele termale”, Gelu Pecheanu, primar Drânceni.

”Staţiunea” de azi

Între timp, la Ghermăneşti, într-o oază de verdeaţă, înconjurară de copaci, zac în paragină cele cinci pavilioane, pentru care nu mai există nicio şansă de reabilitare fizică. Din interior s-a furat tot ce s-a putut fura. Căzi, chiuvete, până şi parchetul din camere a fost smuls. Pereţii stau să cadă, însă în interior încă se mai găsesc urme care amintesc că acolo a funcţionat cândva un centru de tratament. Fişe de tratament stau aruncate prin încăperi, iar mirosul de sulf este încă puternic. Puţul de captare a apei a fost lăsat şi el de izbelişte. Aici mai vin din când în când oameni şi îşi iau apă cu sticla pentru a se trata singuri.

FOTO: Puţul unde sunt captate apele minerale este în paragină

Autorităţile dau vina pe interese politice şi birocraţie atunci când vine vorba de eşecul reabilitării Băilor de la Ghermăneşti.

”Proiectul din cadrul Programului Operaţional Comun România - Ucraina - Republica Moldova, avea o valoare de 3,3 milioane de euro. S-a dorit, practic, amenajarea unei adevărate staţiuni din care nu lipseau spaţiile de cazare, cele de balneoterapie, cu instalarea de pompe performante care să aducă apa din izvoare şi spaţiile de relaxare. Proiectul a fost respins din motive politice, în timpul guvernării PDL. Avem promisiuni acum, din partea guvernanţilor, că proiectul va intra la finanţare, iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, intenţionăm să facem lucrările de reabilitare şi modernizare cu fonduri proprii, dar numai după ce finalizăm proiectele aflate acum în derulare, ca să ne putem descurca cu banii", a declarat Vasile Mihalachi anul trecut. 

Acesta susţine că un alt inconvenient pentru care reabilitatea a fost întârziată este că zona Ghermăneşti nu este recunoscută oficial ca staţiune balneară. "Din cauza unei erori care datează de dinainte de 1989, zona nu este nicăieri trecută ca staţiune, cu toate că aşa este cunoscută de toată lumea. Acolo este doar un spital balnear. Este păcat că avem o resursă deosebită pe care nu o putem folosi. Ştiu că oameni din tot judeţul merg la Ghermăneşti şi iau apă cu bidoanele, iar apoi o încălzesc acasă şi fac tratamente. Ar fi un lucru extraordinar ca aceasta să se întâmple din nou, în mod organizat, într-o staţiune modernă, pentru ca vasluienii să nu mai fie nevoiţi să plece pe la Tuşnad sau la Băile Felix ori Herculane, când au apă bună la ei în judeţ", a mai spus Mihalachi.