GALERIE FOTO Corcova, podgoria înviată de francezi cu fonduri UE

Viile de la Corcova, judeţul Mehedinţi, care au aparţinut cândva prinţului Anton Bibescu, au fost salvate de doi investitori. Butaşii vechi au fost înlocuiţi cu ajutorul unor fonduri SAPARD, iar echipamentele au fost finanţate prin FEADR.

Vinurile din judeţul Mehedinţi au devenit cunoscute prin podgoriile Plaiurile Drincei, Severin, Vânju Mare sau Oreviţa. Un loc aparte îl ocupă şi celebrele vii de la Corcova, aflate la 14 kilometri de Strehaia. În urmă cu 20 de ani, la Hotelul Intercontinental din Bucureşti, cel mai solicitat vin de către turiştii străini era cel produs la Corcova. Cu toate acestea, în anul 2005, din cele 470 de hectare de viţă-de-vie mai rămăseseră doar 18 hectare, iar cramele, construite de prinţul Anton Bibescu la începutul secolului al XX-lea, erau în ruină.

O speranţă s-a întrezărit totuşi, pentru că în vara anului 2005 doi investitori, un român - Şerban Dâmboviceanu şi un francez - Michel Roy, au cumpărat 12 hectare din via plantată de IAS Corcova şi aproximativ 50 de hectare de teren plantate cu vie în stare degradată, în satul Jirov. Ambele amplasamente fuseseră plantate cu viţă-de-vie încă din timpul moşiei familiei Bibescu.

Ulterior, compania a solicitat o finanţare din fondurile SAPARD pentru înlocuirea viei îmbătrânite şi replantarea cu soiuri de calitate superioară. Proiectul a primit finanţarea şi a fost finalizat în anul 2007. Astfel, în anii 2006 şi 2007 au fost plantate 40 de hectare cu soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Pinot Noir, Muscat Ottonel şi Chardonnay.

Tehnologie À la Bordeaux

Cu excepţia Syrah-ului, soiurile au fost cultivate la Corcova de pe timpul moşiei Bibeştilor, fiind incluse în soiurile autorizate DOC Mehedinti-Corcova. Cramele au fost complet renovate şi modernizate în perioada 2008-2009. Cu sprijinul FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală), cramele au fost dotate cu utilaje şi echipamente moderne care înlesnesc procesarea, conform standardelor europene. După noi plantări în 2008 şi 2010, suprafaţa cultivată a ajuns la 55 hectare dintre care 40 sunt cultivate cu soiuri pentru vinuri roşii. Administratorul plantaţiilor de la Corcova este inginerul francez Laureant Pheffer, care a venit în România tocmai din regiunea Bordeaux.

„Am încercat întotdeauna să fim noi cei care ne adaptăm naturii, printr-un mod de lucru cât mai putin invaziv. Acest lucru nu e întotdeauna uşor de realizat, dar nu am ezitat în a depune tot efortul financiar şi uman posibil pentru a reuşi", a spus Laureant Pheffer.

Prinţul Anton Bibescu găsea la Corcova oaza de linişte de care avea nevoie. Strălucitul ambasador al României în SUA şi Spania, prinţul (ginerele lui Herbet Henry Asquith, premier britanic în anii 1908-1916) se „refugia" deseori în luncă, unde îşi căuta liniştea. Bibescu a îmbogăţit zestrea naturală a acestor locuri. După distrugerea viilor Corcovei de către filoxeră, la sfârşitul secolului al 19-lea, prinţul l-a adus din Franţa pentru refacerea lor pe Emanuel Sauget, tânăr absolvent ca şef de promoţie al Facultăţii de Ştiinţe Agricole din Nancy, şi l-a pus administratorul moşiei.

El este cel care a reorganizat moşia, a plantat soiuri nobile de viţă aduse din Franţa şi a creat după metoda obţinerii vinurilor de Bordeaux, celebrul „Corcovin", preferat de către prinţ şi distinşii lui oaspeţi. La moşia de la Corcova poposeau adesea Martha Bibescu, Ion Minulescu, Ion Pilat şi alte personalităţi ale culturii române sau politicieni ai vremii. Surprinzător, nimeni din familia Bibeştilor nu a revendicat, după Revoluţie, nici măcar o palmă de teren din vechea moşie.

2012: seceta a făcut minuni

La ferma viticolă de la Corcova se anunţă o toamnă bogată. Seceta a făcut minuni cu plantaţiile de vie. E drept, producţia e mai mică din cauza iernii grele, dar lipsa ploilor şi arşiţa au făcut ca boabele de struguri să fie mai dulci. Iar asta înseamnă vin de calitate bună.

„Am avut parte de un an secetos, cu foarte puţine precipitaţii. Recolta nu este mare, dar până acum este calitativă. Şi vom obţine undeva la 500 de kilograme la hectar, ceea ce pentru noi este foarte bine. Pentru un vin de calitate este foate important să nu avem o producţie foarte mare", a explicat Cosmin Reaboi de la Podgoria din Corcova.

Concurenţi redutabili pe piaţă

„Investitorii de la Corcova au atacat direct piaţa premium şi superpremium, ceea ce înseamnă preţuri de peste 5 euro sticla. Pe acest palier, concurenţii direcţi ai vinurilor de Corcova ar fi LaCerta (Dealu Mare), Avincis (Drăgăşani), Bazilescu (Dealu Mare) sau Liliac (Bartoş, lângă Lechinţa)", ne-a declarat Cezar Ion, publisherul portalului specializat vinul.ro. El consideră că anul 2012 a avut două momente nefavorabile (îngheţul din primăvară şi seceta timpurie), astfel că vinurile vor fi ceva mai slabe din punct de vedere cantitativ.