Firma controlată de Georgică Cornu pierde 663 milioane de lei în proces cu lichidatorul judiciar de la RAAN

Instalaţia de şlam dens de la Romag Termo nu a fost realizată

Tribunalul Mehedinţi a dat câştig de cauză firmei Euro Insol, lichidatorul judiciar al Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, in litigiul cu societatea Confort S.A., firma controlată de omul de afaceri timişorean Georgică Cornu, anunţă Biroul de Presă al Euro Insol.

Prin sentinţa civilă nr. 42, pronunţată joi, 16.02.2017, în dosarul nr. 9089/101/2013/a4, Tribunalul Mehedinţi a respins contestaţia formulată împotriva tabelului preliminar de creanţe, prin care Confort S.A. solicită de la RAAN R.A. suma de 663.783.220 lei ce reprezenta 35% din totalul datoriilor pe care RAAN R.A. le avea faţă de creditori la momentul deschiderii procedurii insolvenţei, în luna septembrie a anului 2013.

„Prin inlaturarea de la masa credala a sumei de 663.783.220 lei, cresc considerabil sansele ca ceilalti creditori ai RAAN R.A. sa-si recupereze creantele. Printre cei indreptatiti sa-si recupereze creantele se numara salariatii RAAN, Complexul Energetic Oltenia, Administratia Nationala a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale - Unitatea Teritoriala 515 Bucuresti, ANAF, Exim Bank,  Garanti Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, Marfin Bank Romania”-

a menţionat Adrian Munteanu, reprezentantul lichidatorului judiciar Euro Insol. 

De altfel, Euro Insol s-a constituit şi parte civilă în numele RAAN R.A. cu suma de 23 milioane lei intr-un dosar penal instrumentat de DIICOT Drobeta-Turnu Severin. Prejudiciul reprezintă garanţia de buna executie ce a fost virata catre Confort S.A., intr-un contract ce trebuia finalizat in anul 2012, prin care firma timişoreană s-a angajat  să furnizeze, să monteze şi să pună în funcţiune o instalaţie de evacuare „în slam dens” pentru Sucursala Romag Termo. Nici pana in prezent contractul nu a fost finalizat.

Reamintim faptul  ca RAAN R.A. a intrat in faliment in data de 14.06.2016, Euro Insol fiind desemnat in calitate de lichidator judiciar, dupa ce planul de reorganizare propus de Tudor si Asociatii a eşuat.

Cu toate că se află în procedura falimentului, RAAN R.A. asigură agentul termic în sezonul rece 2016 – 2017 către municipiul Drobeta-Turnu Severin, dupa ce firma Alfa Ground Solutions,  care fusese desemnată să construiască centrala pe gaz pentru încălzirea oraşului,  nu a finalizat investiţia.

Cum a fost furată RAAN cu macaraua şi cu schela

Un raport din 2012 al Corpului de Control al Ministerului Economiei, care deţinea atunci RAAN, arăta cum o astfel de investiţie – „instalaţie de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii“ – şi-a dublat valoarea în trei ani de la adjudecarea licitaţiei.

Reţeta este clasică: actele adiţionale care au crescut valoarea în vreme ce o serie de servicii au fost fictive. „Proiectul iniţial în baza căruia a fost organizată licitaţia de adjudecare a lucrării a avut o valoare estimată de 172.603.323 de lei fără TVA, iar în cadrul licitaţiei oferta câştigătoare depusă de SC Confort SA Timişoara a fost în valoare de 163.381.830,05 lei fără TVA, întocmindu-se contractul de prestări servicii nr. 132/12.05.2009.

Ulterior au fost întocmite numeroase dispoziţii de şantier care au modificat proiectul iniţial, fiind întocmite acte adiţionale, astfel încât, la data de 31.06.2012, valoarea lucrării a ajuns la 341.173.335 de lei fără TVA, rezultând astfel o dublare a valorii investiţiei“, arăta Ministerul Economiei într-un comunicat din 2012.

Totul la suprapreţ

Corpul de Control nota în 2012 că în actele adiţionale au fost înscrise 17 milioane de ore pentru montarea şi folosirea schelelor, ceea ce a dus la un cost de 11,3 milioane de lei. La această sumă se adăugau cote de 15%, rezultând astfel un total de 13 milioane de lei fără TVA, „o valoare anormal de mare, ţinând cont că schelele oricum au fost înscrise ca montate în devizele iniţiale“, potrivit ministerului.

Corpul de Control a mai descoperit atunci că tariful de închiriere a fost negociat la 0,61 lei pentru metru pătrat de schelă pe oră, adică de 50 de ori mai mare decât pe piaţa liberă.

O lucrare care prevedea înlocuirea unor ţevi a ajuns să coste 5,7 milioane de lei, adică 878 de lei pe metrul de ţeavă, de 4 ori mai mult decât preţurile de pe piaţă.
Înlocuirea altor 300 de metri de ţeavă a ajuns să coste şi ea 23,2 milioane de lei, din care ţeava efectivă costa doar 263.000 de lei. Şi la această lucrare a fost necesară utilizarea schelei, costul acesteia fiind de 3,5 milioane de lei. Concomitent, s-a folosit şi o macara pe pneuri: timp de 4.477 de ore de funcţionare non-stop, adică 186 de zile calendaristice. Macaraua a costat 2,8 milioane de lei.

O lucrare de montare a unor conducte a ajuns să coste şi ea de zece ori mai mult decât se prevedea iniţial. Astfel, de la 1,53 milioane de lei s-a ajuns la un total de 15 milioane de lei din cauza efectuării a 22 de lucrări suplimentare.