De ce nu e bine să arunci gunoiul vinerea sau să fluieri în casă. Superstiţii şi credinţe legate de prosperitatea locuinţei

Interdicţiile referitoare la locuinţă sunt de o mare varietate, dacă luăm în considerare superstiţiile

În multe localităţi din România, interdicţiile şi predicţiile privitoare la sporul şi prosperitatea locuinţei erau (şi încă mai sunt) variate. De exemplu, nu era bine să fluieri în casă, că-ţi rămâne casa pustie, iar o potcoavă pusă pe prag aducea noroc.

Interdicţiile erau în general, de natură magică, menite să creeze grupului familial respectiv un cadru şi un climat preventiv şi prezumtiv de prosperitate, noroc şi belşug. Monica Budiş, care a studiat  zona etnografică Porţile de Fier din Mehedinţi, enumeră câteva din aceste interdicţii:

- să nu fi început să faci casa în zi de post, marţea sau sâmbăta, în schimb era bine să porneşti lunea; nu era bine să flueri în casă, că-ţi rămânea casa pustie;

- dacă visai casă nouă sau că se dărâma îţi murea cineva;

- nu era bine dacă troznea ceva în casă, de exemplu ferestrele, că-ţi voia un duşman răul;

- dacă focul vuia în vatră, însemna că te vorbeşte cineva de rău;

- la vatră „zălarul” (lanţul de la căldare) era legat cu lacăt, pentru a nu veni lupul la animale (Iloviţa, Bahna, Comarnic);

- dacă şi după ce făceai slujbe, tot nu-ţi mergea bine, însemna că locul este jurat şi că trebuia să schimbi casa;

- nu era bine să dai cuiva de mâncare peste fereastră, că turba;

- un cuţit ascuţit înfipt în pământ, după uşă, înlătura relele de la casă (Tufări, Comarnic);

- pe pragurile uşilor, nu era bine să stea o femeie gravidă, deoarece urma să nască greu;

- o potcoavă pusă pe prag aducea noroc;

- gunoiul nu era bine să-l dai afară vinerea sau după apusul soarelui, deoarece ţi-ar fi putut merge rău la vite;

- gunoiul nu era bine să-l dai afară din casă când era un mort, deoarece îi măturai pe toţi.

Se arunca un cuţit când bătea grindina

„Erau credinţe mai mult sau mai puţin cunoscute în întreaga ţară. Dintre cele mai puţin întâlnite, enunţ câteva particularităţi, pe care le prezintă eclava de origine slavă din satul Pojejena sârbă, unde când bătea grindina se arunca un cuţit, un topor ori o mătură afară în curte. Exista credinţa că, acestea căzând cu vârful în jos, se va linişti grindina”, spune Monica Budiş. La toate aceste superstiţii şi credinţe erau evidente atât funcţia magică propriu-zisă, cât şi cea de apărare prezumtivă a gospodăriei ca unitate economică indivizibilă (locuinţa, anexe gospodăreşti, animale, etc.). Este evidentă relaţia multora dintre aceste superstiţii cu caracter predicţional cu riturile de venerare a morţilor, dar şi cu cele vegetaţionale, mai adaugă Monica Budiş.

De asemenea, cu ocazia diferitelor sărbători de peste an, în locuinţe se practicau o serie de obiceiuri. De Crăciun, se aşternau paie într-o cameră, ele fiind măturate abia a treia zi, când erau duse la holde. În ajunul Anului Nou, fiecare lua înapoi tot ceea ce avea împrumutat în sat, pentru ca în anul următor să nu fie toate lucrurile împrăştiate din casă.

Citeşte şi:

Cele mai ciudate obiceiuri româneşti legate de gospodărie. Ce puneau românii la temelia casei ca să aibă prosperitate

Obiceiuri de nuntă acum 100 de ani: miresele care nu erau virgine în noaptea nunţii erau trimise înapoi la părinţi, aşezate pe o grapă cu mărăcini

Superstiţii ciudate ale românilor: de ce să nu iei niciodată cu tine pisica atunci când te muţi în altă casă şi ce trebuie să faci obligatoriu când îţi moare cineva