Cea mai mare pădure de liliac din ţară: 20 de hectare înmiresmate. Turiştii care ajung în zonă pot păşi peste „Podul lui Dumnezeu“

Pădurea de liliac de la Ponoare este cea mai mare rezervaţie botanică de acest gen din România. Se întinde pe 20 de hectare şi se află în apropierea platformei carstice Ponoare, la circa şase kilometri sud-est de oraşul Baia de Aramă din judeţul Mehedinţi.

Pădurea de liliac de la Ponoarele - rezervaţie botanică cu o suprafaţă de 20 ha, este declarată monument natural de interes naţional (conform legii 5/2000) şi este cea mai mare din ţară. Pădurea este poziţionată la circa 3 km sud de localitatea Ponoare, între dealurile Băluţei şi Răiculeştilor, de o parte şi de alta a Văii Prislopului.

Pentru a ajunge la pădure pe jos se poate pleca din centrul comunei, de la şcoală, pe Valea Morilor urmând firul apei şi urcând apoi pe Dosul Mare până în Valea Prislopului, pe o potecă marcată turistic. În acest traseu poate fi admirată moara Crăcucenilor şi bisericuţa de sub Stei. Deplasarea se poate face şi cu autoturismul, plecând tot din centrul comunei, pe lângă căminul cultural, traversând cătunul Tihoi şi mergând apoi în direcţia Delureni.

Influenţa climei submediteraneene a favorizat aici dezvoltarea unei flore specifice: liliacul, frăsinica, vişinul turcesc, mojdreanul, păducelul, cărpiniţa şi mult admirata lalea neagră. Şi fauna reprezintă câteva specii rare, ocrotite de lege: vipera cu corn, scorpionul şi broasca ţestoasă.

Pădurea poate fi admirată în deplinătatea frumuseţii sale, mai ales la începutul lunii mai, când devine un adevărat covor de flori de liliac şi frăsinică, un parfum îmbietor.

Nu doar pădurea de liliac atrage turiştii în acest colţ mirific al zonei de nord din Mehedinţi, ci şi multe alte frumuseţi care sunt  catalogate drept monumente ale naturii, unice în Europa. De exemplu, Podul lui Dumnezeu este o arcadă de calcar (de 4 m grosime), cu o lungime de cca 60 de metri, o deschidere de 27 de metri, şi o lăţime de 9,7 metri, fiind al doilea pod natural din Europa, ca mărime, şi singurul funcţional (pe deasupra sa trece şoseaua Drobeta-Turnu-Severin - Baia de Arama - Băile Herculane).

Podul s-a format prin prăbuşirea unui perete al Peşterii Bulba care prin cei 5.000 de metri de galerii şi prin arhitectura sa interioară deosebită este o atracţie turistică.

Deasupra peşterii şi a podului se află un deal plin cu formaţiuni carstice, între care „lapiezurile îngropate” - încreţituri calcaroase - ce alcătuiesc Câmpul Afroditei şi Câmpul Cleopatrei, unice în Europa, la altitudini de până la 600 de metri. La cealaltă ieşire a peşterii (pentru cine mai are puterea să ajungă până acolo), întâlnim Lacul Zaton, un lac de origine carstică şi care, având legătură cu sistemul hidrografic al peşterii, este când plin ochi, când pustiu şi crăpat.

La Ponoare se organizează în fiecare an sărbătoarea liliacului, o manifestare folclorică de interes naţional, la care, în amfiteatrul natural al Văii Prislopului, se întrec formaţii şi solişti de renume.

Această manifestare atrage un mare număr de turişti din întreaga ţară. Sărbătoarea liliacului dăinuie oficial din anul 1965, dar ea se ţinea încă din timpuri străvechi, când băieţi şi fetite, flăcăi şi fete, moşnegi şi băbuţe, se adunau pentru a se desfăta la umbra pădurii de liliac.

Citeşte şi:

Legenda de la Ponoare: Cum l-a alungat Dumnezeu pe dracul ascuns în peşteră