Guvernatorul ARBDD: „E imposibil ca Delta Dunării să sece din cauza Bâstroe, dar pe termen lung vor fi efecte negative”
0În spațiul public au apărut multe informații referitoare la efectele negative pe care adâncirea canalului Bâstroe le poate avea asupra întregii Rezervații a Deltei Dunării. Unele dintre ele sunt departe de adevăr, dar altele arată clar că ceea ce fac ucrainenii va avea un impact nedorit în viitor.
Gabriel Marinov, guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), a declarat pentru „Adevărul” că Delta Dunării nu este în pericol de secare din cauza adâncirii canalului Bâstroe. Cu toate acestea, guvernatorul explică faptul că vor fi alte efecte negative pe termen lung.
„În legătură cu secatul Deltei din cauză că se sapă Bâstroe, e imposibil așa ceva. Numai dacă ne ducem la fizica elementară o să înțelegem că pe principiul vaselor comunicante același nivel pe care-l am într-un loc îl am și în altul. Tot ce poate să producă adâncirea brațului pe șenalul navigabil este să grăbească cursul de apă, debitul să fie puțin mai mare”, spune guvernatorul.
ARBDD susține în continuare că nu a primit nicio înștiințare oficială din partea ucrainenilor cu privire la ce lucrări efectuează pe canalul Bâstroe, iar navele Administrației Fluviale Dunărea de Jos (AFDJ) Galați, dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile, încă așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe
Traseul de migrație al sturionilor, în pericol
Gabriel Marinov arată că, pe termen lung, vor fi efecte negative deoarece adâncirea canalului Bâstroe va duce la un nivel mai scăzut al pânzei freatice.
„În timp, căci nu vorbim despre procese de deteriorare rapidă, asta ar putea conduce la o mai acută lipsă a apei în straturile superioare în anumite zone limitrofe canalului.”
Chiar dacă au fost voci care susțineau că adâncirea Bâstroe va avea un efect pozitiv asupra sturionilor, guvernatorul arată că efectul este doar de moment deoarece, în timp, aceștia vor dispărea de acolo.
„Da, în primă instanță ar putea avea un efect pozitiv pentru că este favorizată calea de urcare a sturionilor, dar pe termen lung, datorită exploatării și întreținerii șenalului, asta va duce la dispariția completă a sturionilor ca traseu de migrație”, explică guvernatorul.
Faptul că traseul de apă rapidă va fi pe Chilia (și de la kilometrul 11 pe Bâstroe) însemnă că vor fi mai multe aluviuni depuse înspre delta Chiliei, iar asta va duce la o colmatare totală a brațelor, iar un exemplu este Stambulul Vechi, un braț care vara ajunge să fie trecut cu piciorul.
Guvernatorul Deltei Dunării spune că acest lucru înseamnă că vor dispărea sturionii și de pe brațul Chilia, așa cum sunt o raritate și pe brațul Sfântu Gheorghe.
Și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului a atras atenția că lucrările de adâncire a canalului Bâstroe vor afecta în special populația de sturioni sălbatici.
„Practic, dintre traseele de migrație a populației de sturioni – canalul Bâstroe, brațul Sulina și brațul Sfântu Gheorghe, va rămâne potențial activ doar ultimul, primele două devenind, în timp, imposibil de utilizat de către aceste specii, din cauza modificării semnificative a parametrilor hidrodinamici de importanță critică în migrația sturionilor, mai exact viteza de curgere a apei şi adâncimea”, spun specialiștii INCDPM.
Nivelul apei ar putea să scadă
De asemenea, Gabriel Marinov arată că a discutat cu mulți specialiști care susțin că, în timp, din cauza adâncirii canalului Bâstroe, nivelul apei ar putea să scadă, în cel mai nefericit scenariu, până la doi centimetri.
„Orice centimetru contează și este foarte important să avem un debit cât mai bun pe partea Tulcei deoarece 95% din Deltă se alimentează din brațul Tulcea (braț cuprins între Ceatal Ismail și Ceatal Sulina)”, explică guvernatorul.
În schimb, toată apa de pe brațul Chilia intră spre delta Chiliei, de aceea această deltă avansează ca „deltă a Deltei” și la momentul acesta mai sunt mici segmente de ostroave care se alimentează în regim pulsatoriu din brațul Chilia (apa intră în ostrov și tot în același braț iese), explică guvernatorul.
„Consider că Delta nu poate suporta două căi navigabile de mare adâncime. Iar faptul că aducem un efect antropic în Deltă nu are cum să fie pozitiv ecosistemului general al Rezervației care conține nenumărate alte ecosisteme (27) specifice. Toate acestea trăiesc într-o mai strânsă sau mai puțin strânsă interdependență. Într-un fel sau altul, ele vor fi afectate de orice fel de intervenție, nu numai Bâstroe”, subliniază guvernatorul.
ARBDD va comanda un studiu de impact
Gabriel Marinov spune că modificările în timp pot fi surprinzătoare și greu previzibile la momentul acesta.
„Am putea doar să mergem pe o formă de extrapolare a efectelor survenite după realizarea șenalului navigabil Sulina, care a artificializat foarte mult tot ceea ce înseamnă zona limitrofă”, explică acesta.
Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării lucrează acum la întocmirea unui caiet de sarcini în vederea comandării unui studiu de impact complex ce va fi realizat de mai multe institute de cercetare din țară și care va cuprinde evaluări fizice, chimice, biologice. Anul acesta, Administrația Rezervației Delta Dunării speră să aibă și primele rezultate ale studiului care va fi extins pe durata celor patru anotimpuri pentru a identifica toți factorii de risc.
„Aceste studii sunt necesare din multe puncte de vedere, iar noi suntem interesați de studii pentru a putea pune în practică anumite soluții care se pot desprinde. Trebuie să gândim modalități de intervenție, nu pentru a contracara ce se întâmplă pe Bâstroe, ci pentru a contracara cu mult mai multe efecte, cum ar fi seceta sau schimbările climatice, de exemplu”, concluzionează Gabriel Marinov, guvernatorul Deltei Dunării.
Se încarcă comentariile...
