Cum a ajuns mini-delta de la intrare în Tulcea o baltă plină de gunoaie şi de braconieri FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cum a ajuns Lacul Zaghen Captură video Antal Boncoi
Cum a ajuns Lacul Zaghen Captură video Antal Boncoi

Lacul Zaghen, situat la intrarea în oraşul Tulcea, în suprafaţă de 200 de hectare, o mini-rezervaţie creată cu bani europeni, a devenit o baltă plină de mizerie, unde se braconează cu setci industriale.

Zona, refăcută cu fonduri europene, urma să adăpostească specii de păsări şi peşti care trăiesc în Delta Dunării, numai că intervenţia omului asupra acestui cadru natural a alungat orice vieţuitoare. 

„Gunoiul îţi întoarce stomacul pe dos“

Dr. Antal Boncoi, un medic veterinar pasionat de natură, viaţă sălbatică şi aventură prin Dobrogea, este revoltat de felul în care arată zona, aşa că a filmat şi a făcut public starea jalnică a Zaghenului. „Presiunea oamenilor a început după primul an de funcţionare. Pentru început, s-au furat gardurile singurei platforme de gunoi. Mă rog, hoţii au fost eleganţi, au lăsat porţile. În timp, observând lipsa completă a supravegherii, tot felul de indivizi au început să arunce gunoaie. Cantitatea acestora este înfiorătoare, îţi întoarce stomacul pe dos. Au aruncat orice, plastice, mii de PET-uri, au spart lacătul de la singura barieră de protecţie, au pătruns cu maşinile şi au descărcat moloz de construcţii pe mal“, descrie medicul starea jalnică în care a ajuns lacul.

GALERIE FOTO

Nici bazinul colector al lacului nu a scăpat. Aici, zac aruncate anvelope, saltele sau deşeuri rezultate din construcţii. Cum localnicii s-au trezit peste noapte cu o mini-deltă în faţa porţii, au scurtat drumul spre oază şi cine a vrut şi-a construit podeţe de acces şi a aruncat setci pe apa lacului, deşi acest lucru este interzis.

Autorităţile „monitorizează“ şi nu observă nimic

Nicio autoritate nu se consideră răspunzătoare de situaţia în care a ajuns această mini-rezervaţie. Viorica Bîscă, director executiv Direcţia Management Ecologic din cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, spune că la sediul instituţiei nu s-a primit nicio reclamaţie privind dezastrul de pe apa lacului şi de pe mal, şi nici nu s-a emis vreun aviz pentru desfăşurarea vreunei activităţi în zonă. Mai mult decât atât, ea spune că personalul ARBDD monitorizează permanent apa lacului, mergând în zonă chiar şi de două ori pe săptămână. „Din 2016, de când a fost finalizat proiectul de realizare al acestei mini-delte, monitorizarea ne-a revenit nouă. Această acţiune este realizată permanent. Avem personal dedicat, care merge în zonă de mai multe ori pe săptămână“, spune Viorica Bîscă.

Aşa cum era de aşteptat, nicio specie care trăieşte în Delta Dunării nu şi-a găsit aici refugiul în ultimii cinci ani, iar în apă se găsesc doar peşti comuni.

Ştefan Ilie, primarul oraşului Tulcea, promite că va inspecta zona cât mai curând şi va lua măsuri, însă nu se consideră vinovat cu nimic atâta vreme cât nimeni nu i-a cerut ajutor pentru ecologizarea zonei. „Acolo unde sunt administratori cei de la ARBDD trebuie să vedem dacă au dat amenzi şi dacă au solicitat ajutor Primăriei pentru ecologizarea zonei de-a lungul timpului, dacă ne-au adus la cunoştinţă că sunt probleme la a căror rezolvare putem contribui şi noi“, este de părere edilul, care adaugă că municipalitatea are programe pentru dezvoltarea zonei.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Poveştile Sulinei, Turnul Babel din Deltă. Locul unde au iubit şi au murit prinţese şi pescari, piraţi şi amirali

Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea

Jurnal de vacanţă. Gura Portiţei, paradisul dintre mare şi Deltă. Plaja de pe care poţi aduna scoici cu lopata

Jurnal de Vacanţă. Plaja Vadu, ultimul refugiu. Colţul de Rai interzis cândva turiştilor vă aşteaptă cu hectare întregi de plajă virgină

Tulcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite