UPDATE Amplă reţea de trafic de migranţi, destructurată după o anchetă româno - germană. Cum acţionau traficanţii

Zeci de percheziţii au loc în România şi Germania, simultan, la persoane suspectate că aduceau migranţi din Orientul Mijlociu şi îi călăuzeau până în Germania. Reţeaua acţiona pe ruta Turcia – Bulgaria – Serbia – România – Ungaria – Austria – Germania, traseu pe care, în 2017, au fost transportate mai multe grupuri de transfugi. Ca să ajungă în vestul Europei, migranţii plăteau sume între 4.000 şi 5.000 de euro fiecare.

UPDATE: La sediul DIICOT Timişoara au fost duse mai multe persoane pentru audieri. Între timp, procurorii DIICOT au transmis un comunicat de presă în care arată cum acţiona reţeaua. Potrivit procurorilor DIICOT, ancheta este desfăşurată cu sprijinul autorităţilor germane, pe parcursul cercetărilor fiind constituit , cu ajutorul Eurojust, un JIT (Joint Investigation Team) între DIICOT şi autorităţile judiciare din Germania.

DIICOT arată că reţeaua a fost constituită în anul 2017, având ca scop racolarea, îndrumarea, cazarea şi transportul de migranţi originari din Orientul Mijlociu şi Asia către state din vestul Europei. „Reţeaua şi-a dezvoltat cu timpul segmente naţionale, în fiecare dintre statele de tranzit de pe ruta tradiţională de migraţie, respectiv Turcia – Bulgaria – Serbia – România – Ungaria - Austria – Germania”, arată DIICOT.

Reţea ultraspecializată

Potrivit procurorilor, migranţii erau introduşi ilegal din Serbia în România şi erau transportaţi la Timişoara, unde erau cazaţi până când se puneau la punct detaliile trecerii în Ungaria, cu destinaţia Germania. „S-a constatat, de asemenea, o înaltă specializare a grupului infracţional, atât prin prisma modului de desfăşurare a activităţii infracţionale, cât şi a măsurilor luate pentru a evita depistarea de către organele legii”, au mai punctat anchetatorii, potrivit cărora traficanţii de migranţi foloseau tehnică avansată şi maşini înmatriculate în alte ţări pentru a fi greu de verificat.

„Fiecare dintre segmentele naţionale ale reţelei de trafic de migranţi era coordonat de un lider zonal, cetăţean de origine arabă”, mai arată procurorii DIICOT. Anchetatorii au mai subliniat că, după pătrunderea migranţilor pe teritoriul României, erau învăţaţi să solicite azil în România, să ceară un interpret de limbă maternă şi să facă declaraţii lacunare despre modul în care au ajuns în România, urmând ca pe perioada soluţionării cererii de azil, să fie organizată trecerea în Ungaria.  Fiecare migrant le plătea călăuzelor aproximativ 4-5.000 de euro.

Ştirea iniţială
_____________________________________________________________________________
Potrivit unor surse din cadrul anchetatorilor, membrii reţelei aduceau migranţi din Orientul Mijlociu, în România, apoi îi călăuzeau până în Germania.

Procurori ai DIICOT Timişoara, ofiţeri DGA şi ofiţeri de la Crima Organizată au descins la locuinţele mai multor suspecţi, dar şi la câteva pensiuni din Timişoara unde se bănuieşte că ar fi cazaţi migranţi sau unde în trecut au fost cazaţi. La rândul lor, ofiţeri ai BKA (Bundeskriminal Amt) fac percheziţii la adrese din Germania.

Conform anchetatorilor, reţeaua acţiona pe ruta Turcia – Bulgaria – Serbia – România – Ungaria – Austria – Germania, traseu pe care, în anul 2017, au fost transportate mai multe grupuri de transfugi. Ca să ajungă în vestul Europei, migranţii plăteau traficanţilor sume cuprinse între 4.000 şi 5.000 de euro de persoană.

Reţeaua era bine organizată, pe diverse paliere de racolare, îndrumare, cazare şi transport, iar pentru a nu fi depistaţi membrii grupării foloseau tot felul de metode, dispozitive tehnice de ultimă generaţie, aplicaţii mobile greu de urmărit, GPS-uri, maşini cu numere de înmatriculare din diferite ţări.

La transferul migranţilor peste frontieră, din Serbia către România, locaţiile erau transmise prin aplicaţii precum Whatsapp sau Viber. Apoi, pe tot parcursul tranzitării graniţei, telefoanele erau închise pentru a nu fi înregistrată vreo locaţie în memoria dispozitivelor, în cazul în care cineva era prins.

Fiecare dintre segmentele naţionale ale filierei era coordonat de către un lider zonal, toţi cetăţeni arabi, care îşi contactau ”subordonaţii” doar prin aplicaţii online.

Transporturile de migranţi erau pregătite în amănunt. Liderii din Serbia şi România stabileau data şi ora transferului, peste fâşia verde, folosind exclusiv Whatsapp sau Viber, apoi, odată ajunşi peste frontieră, transfugii erau preluaţi rapid de diferite mijloace de transport.

În Timişoara, migranţii erau cazaţi la diferite pensiuni din oraş, unde nu li se solicitau documente, iar dacă erau prinşi de poliţişti trebuia să ceară azil în România.

Datorită faptului că cererile de azil se judecă pe parcursul mai multor luni, membrii grupării aveau timp suficient la dispoziţie să organizeze transportul transfugilor peste graniţă, în Ungaria, iar de acolo mai departe către destinaţia finală, Germania.

Mai mulţi suspecţi urmează să fie  ridicaţi şi vor fi duşi la audieri la sediul DIICOT Timişoara.