Un judecător timişorean denunţă o „imensă manipulare“ pe tema pensiilor speciale. Care sunt cifrele reale

Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Timişoara, judecătorul Cristian Pup

Judecătorii Curţii de Apel Timişoara s-au alăturat magistraţilor din toată ţara care se opun eliminării pensiilor de serviciu pentru magistraţi. Purtătorul de cuvânt al insitutţiei, judecătorul Cristian Pup, reclamă „o imensă manipulare“ pe tema pensiilor magistraţilor.

Adunarea Generală a Curţii de Apel Timişoara a decis ca începând de miercuri activitatea instanţei să fie suspendată, fiind judecate doar dosarele care au caracter urgent. „Adunarea Generală a Curţii de Apel Timişoara a decis să protesteze şi să se opună textului de lege privind abrogarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor care nu sunt nici pensii speciale, şi nicidecum pensii nesimţite. În al doilea rând, colegii au mai decis suspendarea activităţii, care nu înseamnă întreruperea activităţii, ci că vom continua să judecăm doar cauzele urgente, atât în civil, cât şi în penal. În civil, acele cauze care au regim de urgenţă sunt contestaţiile în anulare, contestaţiile la executare, toate cauzele cu minori. În penal, au caracter urgent cauzele care vizează măsuri preventive, respectiv cauze cu inculpaţi în stare de arest”, a declarat judecătorul Cristian Pup.

Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Timişoara a mai declarat că blocajul din justiţie s-ar putea acutiza din cauza protestului grefierilor care au anunţat că de luni întrerup activitatea dacă rămân fără pensii de serviciu. „Un judecător nu poate să deruleze o şedinţă de judecată fără grefier pentru că orice hotărâre, dacă nu este semnată şi de grefier, este nulă”, a mai declarat Pup.

Judecătorul timişorean a mai declarat că în spaţiul public „este propagată o imensă manipulare în legătură cu pensiile de serviciu ale magistraţilor. „În anul 2019, potrivit statisticilor Ministerului Muncii, efortul bugetar, adică sumele transferate de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale pentru completarea pensiei bazate pe contributivitate a fost de 450 de milioane de lei. Din 1992, când avem consacrată pensia de serviciu care reprezintă 80 la sută din ultimul nostru salariu, o parte este bazată pe contributivitate, iar suplimentar se face şi un transfer de la bugetul de stat ca să acopere cei 80 la sută. Suma totală pe 2019 pentru pensiile judecătorilor şi procurorilor, care sunt în jur de 3.700, a fost de 450 de milioane de lei”, a subliniat Cristian Pup.

Magistratul Curţii de Apel Timişoara, care se putea pensiona, dar a rămas să mai lucreze în sistem, susţine că în 2019 „întregul efort bugetar pentru susţinerea pensiilor de serviciu sau speciale a fost de 9,2 miliarde lei, din care 8,1 miliarde lei a fost suportul bugetar pentru pensiile militare de serviciu ale foştilor miliţieni, foştilor ofiţeri de securitate deveniţi ulterior poliţişti, membri SRI, SIE, SPP”. „Pentru aceştia, efortul bugetar este de 8,1 miliarde pentru anul trecut, iar anul acesta se estimează că va fi 16 miliarde doar pentru ei. Asta în contrapondere cu cei 450 de milioane de lei pentru judecători şi procurori şi încă pe atât, aproape 500 de milioane de lei, efortul pentru parlamentari, funcţionari parlamentari, grefieri, aviatori şi diplomaţi. Practic toată această grupă nemilitarizată a consumat de la bugetul de stat un miliard de lei, iar tot ceea ce este militar a consumat 8,1 miliarde de lei. Acestea sunt cifrele reale“, a mai declarat judecătorul Pup.

Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Timişoara a mai arătat că în ţările Uniunii Europene pensia magistraţilor are un cuantum cuprins între 65 şi 80 la sută din ultimul salariu. „În Germania în Spania pensia unui judecător este de 70 la sută din ultimul salariu, în Marea Britanie, Irlanda, Canada, SUA, Noua Zeelandă, Australia, Africa de Sud, judecătorii nu au o pensie. Activitatea lor se întrerupe în momentul în care nu mai pot să facă faţă fizic sau psihic activităţii de judecător, dar salariul este plătit până la moarte. Aceasta este situaţia în ţările civilizate. Nu ştiu cum este în republicile bananiere sau în fostele dictaturi sud-americane. Din păcate, se pare că direcţia spre care mergem noi este aceea, nu să rămânem conectaţi la lumea civilizată”, a mai declarat judecătorul Cristian Pup.