Proces cu clanul Cârpaci pentru unul din cele mai importante monumente istorice din Timişoara, pierdut din cauza incompetenţei autorităţilor
0
Judecătorii Tribunalului Timiş au redactat motivarea sentinţei prin care Primăria Timişoara a pierdut un proces extrem de important cu proprietarii vilei Muhle, imobil de o valoare istorică inestimabilă. Documentul intrat în posesia „Adevărul” scoate la iveală incompetenţa juriştilor din Primăria Timişoara care au deschis un proces în aşa fel încât şansele de reuşită erau nule încă înainte de începerea procesului.
Cumpărată încă din 1995 de Mirela Stancu, soţia lui Ionelaş Cârpaci, casa fostului florar imperial, cunoscută ca Vila Muhle, cu o arhitectură superbă şi o valoare istorică deosebită, a început să se degradeze de la an la an. În urma unor lucrări fără autorizaţie realizate în cursul anului 2012, s-a întocmit un dosar penal, iar în cadrul cercetărilor, în urma unui control la faţa locului s-a stabilit că acoperişul era desfăcut integral, tencuiala era decapată şi tâmplăria era parţial desfăcută, fiind pusă în pericol structura clădirii.
Printr-o adresă comună a Poliţiei şi Primăriei Timişoara, proprietarii au fost notificaţi, solicitându-li-se ca în termen de 15 ziel să facă demersuri pentru punerea în siguranţă a clădirii. Termenul de intrare în legalitate era 30 noiembrie 2012, iar până la sfârşitul lunii decembrie nu s-a întâmplat nimic. Astfel, la data de 8 ianuarie 2013, în baza legii 422/2001 privind protejatea monumentelor, Primăria Timişoara a întocmit proces verbal prin care s-a dispus „luarea măsurilor de punere in siguranţă si conservare a imobilului până la data de 14.01.2013”.
Pentru că proprietarii nu s-au conformat, Primăria Timişoara a deschis un proces prin care a solicitat obligarea proprietarului la aducerea clădirii la stare iniţială, punerea casei în siguranţă, iar în caz contrar permisiunea de intervenţie a Primăriei Timişoara, urmând ca municipalitatea să îşi recupereze banii. Procesul pe fond s-a judecat la Judecătoria Timişoara, unde primăria a primit câştig de cauză.
Hotărârea Judecătoriei a fost atacată cu apel, la Tribunalul Timiş, unde primăria a pierdut procesul, clanul Cârpaci obţinând o sentinţă favorabilă. Culmea, potrivit sentinţei emise de Tribunal procesul a fost pierdut fie din cauza incompetenţei juriştilor primăriei, fie din cauza ignoranţei de care au dat dovadă reprezentanţii primăriei. Mai concret, potrivit sentinţei, Primăria Timişoara nu putea cere obligarea clanului Cârpaci să readucă imobilul la starea iniţială din moment ce amenda a fost aplicată pe legea 422/2001, privind protecţia monumentelor. Pentru a putea solicita obligaţia proprietarului să readucă imobilul la starea iniţială, primăria ar fi trebuit să aplice amendă în baza legii 51/1991, privind autorizarea lucrărilor de construcţii.
„În ipoteza efectuării unor lucrări neautorizate ori cu nerespectarea autorizaţiei de construcţie, sancţiunile aplicabile se regăsesc şi reclamă aplicarea Legii nr. 50/1991 şi nu ale Legii nr.422/2001 care are o altă sferă de reglementare, sancţionând neîndeplinirea altor obligaţii ale proprietarilor sau titularilor de drepturi reale ale monumentelor istorice”, se arată în sentinţa Tribunalului Timiş. Potrivit aceluiaşi document, cererea primăriei rămâne lipsită de fundament tocmai pentru că a fost aleasă greşit legea în baza căreia s-a aplicat sancţiunea şi s-a formulat cererea din instanţă.
Inclusiv în aceste condiţii juriştii Primăriei Timişoara aveau posibilitatea, potrivit sentiţei, să se folosească de Codul Civil şi să se îndrepte împotriva clanului Cârpaci printr-o acţiune în răspundere civilă delictuală. „Este de observat, în acest sens, că reclamanţii nu au înţeles nici prin acţiunea introductivă, nici ulterior, a invoca drept temei juridic al pretenţiilor lor normele răspunderii civile delictuale, cum în rigoarea legii aveau a o face”, arată sentinţa Tribunalului Timiş.
Potrivit aceluiaşi document, Asociaţia de Protecţie a Monumentelor a invocat posibilitatea unei acţiuni în răspundere civilă delictuală, dar poziţia Asociaţiei care a intervenit în proces a fost ignorată. „Împrejurarea că intervenienta accesorie a indicat ca temei juridic şi art.1353 NCC este fără relevanţă, în condiţiile în care această bază legală nu a fost însuşită de reclamanţii în favoarea cărora s-a intervenit (n.r. Primăria Timişoara), care nu şi-au completat temeiul juridic şi nici nu au formulat noi petite specifice antrenării răspunderii civile delictuale, ştiut fiind că intervenientul accesoriu are o poziţie procesuală subordonată părţii a cărei apărare o sprijină, neputând el conduce procesul”, s-a mai reţinut în sentinţă. Astfel, Tribunalul Timiş a admis apelul proprietarului Vilei Muhle şi a anulat sentinţa care îi obliga pe membrii clanului Cârpaci să readucă imobilul la starea iniţială. Sentinţa nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Curtea de Apel.
Se încarcă comentariile...
