Lucian Torj, liderul uneia dintre cele mai temute grupări interlope din Banat, îşi impresiona „locotenenţii” cu relaţiile din politică şi Poliţie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Şeful unei grupări interlope din Timiş a intrat în politică pentru a-şi consolida poziţia de lider în cadrul grupării infracţionale pe care o conducea. Afirmaţia îi aparţine unei judecătoare de la Tribunalul Timiş şi îl vizează pe fostul cumnat al Brigittei Sfăt, Lucian Torj, lider al uneia din cele mai temute trupe de interlopi din Banat.

Dosarul „clanului Torj”, o adevărată telenovelă judiciară în care dosarul a fost trimis spre rejudecare apoi a fost restituit procurorilor, a mai făcut un pas spre pronunţarea sentinţei finale, la Curtea de Apel Timişoara. În proces sunt judecaţi Lucian Torj şi „locotenenţii” săi, acuzaţi de infracţiuni grave, ca tentativă de omor, trafic de persoane, şantaj, proxenetism sau constituire de grup infracţional organizat.

Pentru prima dată, dosarul „Torj” a fost trimis în judecată la Tribunalul Timiş. Judecătorul Flavius Ionescu (ajuns între timp la Curtea de Apel Timişoara), l-a condamnat pe Lucian Torj la un an de închisoare cu suspendare pentru furtul unui cal rătăcit pe câmp, achitându-l pe cel considerat liderul uneia din cele mai periculoase grupări interlope din Banat de infracţiunile grave de care era acuzat. La Curtea de Apel, unde trebuia să se pronunţe sentinţa finală, dosarul a fost trimis spre rejudecare la Tribunal, iar de aici dosarul a fost restituit procurorului pentru completarea urmăririi penale. În urma rejudecării, magistratul Sorina Lupşa, unul din judecătorii tineri ai Tribunalului, l-a condamnat pe Torj la şase ani şi patru luni de închisoare cu executare.

Brava cu legături printre magistraţi

În motivarea sentinţei pe care a pronunţat-o, judecătoarea a arătat că Lucian Torj a constituit în jurul său un grup infracţional organizat specializat în săvârşirea unor infracţiuni cu violenţă. Magistratul a arătat că, pentru a-şi consolida poziţia în cadrul grupării interlope, Torj a intrat în politică şi uza de relaţiile pe care le-ar avea în sistemul judiciar.

„Inculpatul (Torj Lucian - n.r.), în intenţia de a-şi spori influenţa asupra diverselor medii, a intrat în politică, devenind consilier local din partea unei formaţiuni politice (PSD - n.r.) în cadrul Consiliul Local Biled, în mod evident nefiind animat de vreo intenţie politică serioasă”, se arată în sentinţa Tribunalului Timiş.

Judecătorul a mai arătat că Torj nu ezita să se folosească de relaţiile sale pentru a-şi consolida poziţia de lider în cadrul grupării interlope.„Este relevant a se sublinia modul în care inculpatul înţelegea să câştige şi să îşi consolideze influenţa în diferite domenii (juridic, politic, de afaceri), întrucât acesta se prevala de această influenţă pentru a se impune ca un lider în faţa celorlalţi inculpaţi”, a mai arătat judecătorul.

Organizaţi pe trei „etaje”

Magistratul care i-a judecat pe membrii „clanului Torj” a reţinut că interlopii erau organizaţi pe trei paliere, în fruntea piramidei aflându-se Torj. La un nivel inferior erau „locotenenţii” direcţi ai lui Torj, care transmiteau mai departe ordinele liderului lor. „Torj Lucian era liderul acestui grup, care dădea dispoziţii celorlalţi membrii pentru a participa la intervenţii violente (toate comenzile de distrugere a unor bunuri sau de agresiune veneau la comanda lui Torj Lucian). Lui i se aducea la cunoştinţă producerea acestora, pentru a asigura protecţia membrilor grupului în faţa Poliţiei. Acesta avea legături sau lăsa să se înţeleagă că are legături cu alte persoane din aşa-zisa lume interlopă din sfera juridică sau politică”, reiese din sentinţa Tribunalului Timiş.

image

Magistratul a mai arătat că interlopii acţionau coordonat, exitând un sentiment de apartenenţă la grup care îi făceau să răspundă prompt la chemarea unui „frate”.  

„Chiar şi atunci când acţiunea era una spontană, se observă că inculpaţii erau animaţi, nu de vreun scop precis sau de vreo duşmănie cu persoanele, ci de dorinţa de a se afirma ca ‹‹şmecheri››, de a fi recunoscuţi şi de a se impune ca persoane ce trebuie respectate şi temute pentru violenţa lor. Această recunoaştere şi implicare în activităţi infracţionale constituiau un modus vivendi pentru inculpati, care, după cum se observă, îşi asigurau sau întregeau veniturile din săvârşirea de infracţiuni”, a mai arătat judecătoarea, a cărei sentinţă a fost contestată la Curtea de Apel Timişoara. Dacă nu va fi o altă casare cu trimitere spre rejudecare, aici se va pronunţa sentinţa finală din acest dosar. În dosarul „lotului Torj” sunt trimişi în judecată 15 inculpaţi, sunt 21 de părţi vătămate şi 40 de martori.


 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite