László Tőkés propune înfiinţarea Tribunalului Penal European pentru crimele comuniste după modelul luptei împotriva naziştilor
0
Europarlamentarul László Tőkés propune urmărirea şi demascarea crimelor comuniste după modelul luptei împotriva naziştilor. Acesta a prezentat proiectul său la Timişoara, în cadrul unui eveniment organizat de Societatea Timişoara, la împlinirea a 25 de ani de la prima „Mineriadă”.
„Decembrie 1989 - Timişoara, martie 1990 - Târgu-Mureş, iunie 1990 – Bucureşti. Represiune în forma continuă, aceleaşi victime, aceiaşi călăi”, este titlul sub care Societatea Timişoara a organizat o dezbatere, la împlinirea a 25 de ani de la prima „Mineriadă”.
„Titlul este destul de elocvant: a fost o represiune în formă continuată. În decembrie vorbeam despre faptul că Revoluţia nu a fost una care a durat o săptămână. Nu a fost între 15-22 decembrie pentru că nu şi-a ars toate etapele unei revoluţii autentice cum e descris ca fenomen social în cărţile de istroie. A continuat pe tot parcursul anului 1990”, a explicat Florian Mihalcea.
Preşedintele Societăţii Timişoara susţine că a fost vorba de o represiune în formă continuată pentru că au acţionat aceleaşi sisteme represive în decembrie ‘89, martie ’90 cât şi iunie 90.
„Nu doar că au fost aceleşi sieteme. Dar Securitatea nu se transfomase în mod real. Cei care erau în cadrul securităţii în timpul lui Ceauşescu au fost reactivaţi în martie 90, spălaţi de toate păcetele. Ei ştiau cum trebuie să fie reprimată o demonstraţie, ce trebuie să se facă. Nu doar că metodele erau aceleaşi, oamenii erau aceiaşi, dar şi victimele au fost aceleaşi”, a mai spus Mihalcea.
Procesele Revoluţiei de după 22 decembrie şi ale mineriadelor nu au fost judecate
Invitaţii lui Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara, au fost europarlamentarul László Tőkés şi fostul procuror Dan Voinea, cel care s-a ocupat de dosarele Revoluţiei din 16-22 decembrie şi a Mineriadelor.
„Procesul Revoluţiei de 22 decembrie nu este judecat, procesul mineriadelor nu este judecat. De ce a fost atât de multă tergiversare? O apărare a sistemului şi al lui Ion Iliescu. Asta în condiţiile în care astăzi, dosarul lui Victor Ponta a ajuns rapid în Parlament. În timp ce Ion Iliescu a ieşit de pe scena politică, şi nu ar putea avea o influenţă mai mare ca prim-ministrul în funcţie, acel dosar se urneşte atât de greu. Nu pot să înţeleg care este puterea din spatele acestor protecţii pe care le au unii. Nu doar Iliescu, ci şi Virgil Măgureanu, care apare în martie la Târgu Mureş şi în iunie la Bucureşti. Sunt protejaţi foarte bine. Dosarele sunt finalizate şi ar trebui să fie în instanţe”, a declarat Florian Mihalcea.
Corupţia generalizată din România, epidemia de dosare la DNA, se datorează „caracatiţie” care s-a dezvoltat după căderea lui Ceauşescu.
„Nu se ajungea aici dacă după ce a căzut regimul Ceauşescu s-ar fi judecat procesele celor implicaţi. Ele nu s-au judecat, s-a creat un siatem de relaţii; nu spun despre tine, să nu pic şi eu. A continuat pe nivel econimic. Aşa a început corupţia. Se acopereau unii pe alţii, pentru propria lor îmobăţire. Acum se judecă procesele din 1999-2000, lăsând ce a fost înainte, când s-au creat aceşti oameni. Ei nu au apărut peste noapte. Niciun milionar nu a răsărit peste noapte. Toţi aceştia avea un trecut prin care şi-au creat relaţii, structuri şi acest împăienjeniş de pe timpul comunismului”, a mai spus Florian Mihalcea.
Virgil Măgureanu a venit la Timişoara în martie 1990 să discute despre Iliescu
Florian Mihalcea a povestit despre vizita lui Virgil Măgureanu, la Timişoara, în martie 1990, pentru a discuta cu liderii Societăţii Timişoara. „A venit să discute cu noi ca Iliescu să poată veni la Timişoara ca învingător. Trebuia să obţină un acord din partea noastră. Sa ajuns la discuţia despre înţelegerea interetică de la noi. Măgureanu are replica: <o să vedeţi câteva zile ce se va întâmpla în Transilvania>. Măgureanu povestea despre evenimente viitoare despre care ştia că se vor întâmpla, pentru că el le orchestra. Trebuia să se reinstituţionalizeze Securitatea. Problema e că SRI s-a reinstituţionalizat cu aceaşi oameni, aceaişi metantalităţi şi aceleaşi metode”, a mai afirmat Mihalcea.
"Contrarevoluţinarul Ion Iliescu a fost cel mai interesat în neacceptarea Punctului 8 al Proclamaţiei"
Luna trecuta, la Bruxelles s-a înfiinţat Platforma Europeana a Memoriei şi Conştiinţei, iar prima temă a fost Justiţia şi Crimele Comunismului. László Tőkés a propus alcătuirea unui Tribunal Penal European care să investigheze crimele împotriva umanităţii din timpul dictaturii comunismului.
„Cât timp se mai poate menţine situaţia ca într-un stat membru al U.E. aceaşi călăi să decidă soarta victimelor, aceiaşi privilegiaţi să-i domine pe cei care au avut de suferit din cauza lor? Trebuie să se schimbe situaţia. Toate statele din Uniunea Europeană trebuie să urmeze drumul credibil al democraţiei şi statului de drept. Trebuie să fie gata să aducă în faţa justiţiei pe toţi cei care sunt învinuiţi de comiterea crimelor impotriva umanităţii”, a spus László Tőkés.
„Am evocat mereu Proclamaţia de la Timişoara. Niciun fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Român sau al Securităţii nu trebuia să aibă dreptul de a ocupa funcţii publice timp de 10 ani, trei legislaţii consecutie. Temerile s-au dovedit fondate. Contrarevoluţinarul Ion Iliescu, cel care a fost cel mai interesat în neacceptarea Punctului 8 al Proclamaţiei, a stat ca o stavilă în faţa legiferării acestei cerinţe cu adevărat demne de spiritul revolutionar din acele vremuri. Cu ocazia primelor alegeri aşa-zise democratice, la 20 mai 1990, în Duminica orbului, oamenii realizaţi în regimul Ceauşescu, duşi în eroare şi manipulaţi, au votat într-o proporţie de mai bine de două treimi cu FSN, cel care a luat locul PCR. Avântul revoluţionar anticomunist, exploatat de puciul lui Iliescu, i-au urmat în scurt timp restaurarea comunistă care ţine chiar şi în zilele noastre. La jumătate de ani de la căderea televizată, partidul şi guvernul precum şi fosta securitate, au revenit la conducerea statului cu uşurinţă. Chiar şi după un sfert de secol stau pe poziţii cu un simţ tactic deosebit, şi profesionalism comunist. Numai ţara şi poporul sunt păgubaşii acestei continuităţi. Timişoara nu se dă bătută. Cauza şi adevărul Proclamaţiei au rămas valabile până astăzi. Continuăm lupta împotriva moştenirii comuniste retrograde”, a declarat Tőkés.
"Suntem aproape de demiterea UTC-istului Victor Ponta"
Conform spuselor lui Tőkés, în România este nevoie de schimbarea totală a regimului post-comunist, iar votarea ca preşedinte al lui Klaus Iohannis este un pas important în faţă.
„Avem nevoie de o nouă schimbare de regim- cum a spus Vaclav Havel, regimul post-comunist, pseudo-democratic, este falit, este condamnat la pierire. Asta înseamnă că asemenea luptei pentru libertate, şi lupta pentru adevăr trebuie continuată. Aşa cum au fost judecaţii criminalii nazismului, la fel trebuie să se întâmple şi cu criminalii comunismului. Victimelor şi urmaşilor lor trebuie să li se facă dreptate. În urma alegerii ca preşedinte al statului al lui Klaus Iohannis suntem aproape de demiterea UTC-istului Victor Ponta, Tragerea la raspundere al lui Ion Iliescu şi celorlalţi mai lasă de aşteptat”, a mai declarat europarlamentarul.
Generalul Dan Voinea este cel care a instrumentat două dintre cele mai importante dosare post-decembriste, cel al mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi cel al Revoluţiei din decembrie 1989.
„Salut demersul lui Tőkés., de înfiinţarea unei autorităţi europene pentru cercetarea şi demascarea crimelor comunismului din Europa. Ştiu foarte bine istoria acestui demeres. O are de când era preşedintele comisiei Parlamentare. Atunci am încercat să punem pe masa Parlamentului un dosar al comunismului din România. Însă în România nici nu au fost numărate victimele. Nu stim cate victime are comunismul. Noi am ajuns la câteva milioane de persoane. Am prezentat domnului Tőkés acest material, cu cifre. Trebuie să ducem demersul mai departe”, a declarat fostul procuror Dan Voinea.
„Am vrut să demascăm legaturile securitatii cu teroristii”
Mineiadele sunt un efect al Punctului 8 de la Timisoara, este de părere şi Dan Voinea. „Ce s-a întâmplat atunci se poate repeta. Victimele Revoluţiei şi Mineriadelor au început cu Neînceperea Urmăriii Penale (NUP). Au fost pur şi simplu închise. Era vorba de dosare de omor. Am speranţa că aceste dosare vor ajunge acolo acolo unde le este locul. Dacă nu în instanţele româneşti atunci la cele din Europa. Dosarele sunt pregătite, sunt gata, sunt terminate. Am mers mai departe. Am vrut să demascăm legaturile securitatii cu teroristii. Am fost la Carla del Ponte, în Elvetia, am făcut impreună un dosar impotriva celor care au ajutat un mare terorist, Carlos Şacalul, care era teroristul de serviciu al lui Ceusescu. Există şi un asemenea dosar care aşteaptă. El este instrumentat, este terminat. Dar sta acolo, nu ştiu să va dau un raspuns. E problemă de securitate naţională. Dosarul este documentat, lucrat cu unul din cei mai mari magistraţi ai lumii”, a mai declarat Dan Voinea.
Se încarcă comentariile...
