Istoricul Victor Neumann, despre Elie Wiesel: „Nu putea susţine un regim în care cetăţenii erau împărţiţi pe bază de apartenţă religioasă sau etnică“

Istoricul timişorean Victor Neumann, unul dintre cei care au studiat îndeaproape fenomenul Holocaustrului, a vorbit pentru „Adevărul” despre personalitatea lui Elie Wiesel, care murit la New York, la vârsta de 87 de ani.

Elie Wiesel este originar din Sighet, judeţul Maramureş. S-a născut într-o familie de evrei credincioşi. Tot ceea ce s-a întâmplat în viaţa lui, atât în timpul războiului cât şi după război, este legat de fenomenul Holocaustului. El a fost deportat, în al Doilea Război Mondial, împreună cu întreaga comunitate evreiască din Sighet, la Auschwitz. 
 

„După război, supravieţuind, a început să rememoreze şi să scrie despre Holocaust într-o manieră în care nimeni nu o făcuse, a fost încurajat de unul dintre marii scriitori francezi, Francois Mauriac, să lase o mărturie scrisă. După 1952 se gândeşte să scrie, să rememoreze ce s-a întâmplat cu evrei. Tot ce a scris este extrem de clar şi ţine de realităţile crude pe care le-au avut comităţile evreieşti din Europa. Ţine de lagăre, de exterminare, disciminare, exterminare. A meditat la acest rău suprem. Trebuie înţeles serios acest lucru. Nu putem să discutăm de comunism dacă nu discutăm la modul foarte aplicat despre ce s-a întâmplat în al Doilea Război Mondial. Sunt două regimuri totalitare, trebuie amândouă analizate. Zona noastră a avut două sisteme totalitare: fascism şi comunism. Iar în Europa de Est au murit cei mai mulţi civili din întreag al Doilea Război Mondial. Zona dintre Berlin şi Moscova este tărâmul morţii. 14 milioane de civili au fost omorâţi. Nu au avut arme în mână! Trăim într-o zonă care are în dedesubtul ei o tragedie enormă. Trebuie să cunoaştem ce s-a întâmplat în Lituania, Ucraina, Basarabia, Transnistria, Polonia, Ungaria, România. Altfel vom omite un segment foarte important din erorile care au avut loc înainte de generaţia noastră. Elie Wisel a fost concentrat pe tema de a nu se uita niciodată şi a nu se ajunge la repetare. Cărţile scrise de Elie Wiesel au avut una din cele mai mari credibilităţi”, a declarat istoricul Victor Neumann.

A înfiinţat Muzeul Holocaustului de la Washingron

Numele lui Elie Wiesel figurează pe frontispiciul Muzeului Holocaustului din Washington, pe care Victor Neumann l-a şi vizitat. 

„Am avut ocazia să studiez la acel muzeu, am fost bursier al Centrului de Studii Avansate în Holocaust. Personal nu l-am cunoscut pe Elie Wiesel, însă am avut ocazia să-l ascult conferenţiind, am avut ocazia să citesc unele dintre cărţile lui, să-i urmăresc articolele de presă, discursurile pe care le avea în preajma preşedinţilor Americii. Fundaţia pe care a întemeiat-o şi a condus-o, în perioada 1978-1987, a stat la baza înfiinţării muzeului. Este absolut extraordinar. Nicăieri în lume nu am văzut aşa de bine făcut un muzeu. În muzeu se aşterne o linişte absolută, ai impresia că eşti într-un templu. Oamenii sunt uluiţi de ceea ce văd. Toate obiectele expuse sunt autentice, inclusiv vagoanele de marfă în care au fost deportaţi evreii. Cuptoarele sunt reconstituite. Sunt forte multe documente, filme, interviuri cu supravuiţuitori. Au fost posibile şi datorită contribuţiei lui Elie Wiesel. A luptat împotriva oricărei forme de violenţă, pentru a păstra umanitatea din noi. Avem nevoie de o stare de veghe, de o atenţie permanentă la tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru. A crezut până în ultima clipă că noi nu trebuie să repetăm vreodată o asemenea experienţă a genocidului. Pentru asta trebuie să luptăm fiecare dintre noi”, a mai spus Victor Neumann.

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului îi poartă numele
 

Elie Wiesel s-a raportat mereu la origine lui de la Sighet. A fost unul dintre oamenii care au avut o legătură firească cu locul de naştere şi a apreciat momentul în care s-a înfiinţat în România Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului, care îi şi poartă numele. 

„Nu putea să fie de acord cu niciun fel de regim totalitar. Ştia foarte bine că România comunistă nu a recunoscut discriminarea evreilor, nici ce s-a întâmplat în al Doilea Război Mondial. Istoriografia din România vorbea doar de ce s-a întâmplat în Nord-vestul Transilvaniei, ocupată în perioada aceea de Ungaria. Dar el vorbea şi scria despre ceea ce s-a întâmplat şi în România lui Antonescu, prin deportările pe care le-a făcut în Transnistria, sutele de coloni pe care le-a înfiinţat acolo, moartea a multor evrei, pogromul de la Bucureşti, pogromul de la Iaşi. Nici astăzi nu sunt prezentate marelui public fenomenul Basarabia şi Transnistria, nici pogromul de la Iaşi. E un neajuns al manualelor şcolare, al istoriografiei, pe care trebuie să-l recuperăm. Sunt multe studii şi informaţii excelente, bazate pe material documentar, dar nu au fost preluate şi multiplicate, nici de ziarele din România. Trebuie să cunoască toată lumea eroarea umană. Democraţia nu există dacă nu cunoaştem această temă. Depăşirea formelor de discriminare, a antisemitismului, prezent din nou la scară europeană. E un aspect periculos. Nu numai în România s-a neglijat problema. Ellie Wiesel a intervenit în toate asemenea cazuri. Elie Wiesel a fost unul dintre intelectualii, supravieţuitorii Holocaustului, care nu putea susţine un regim în care cetăţenii erau împărţiţi pe bază de apartenţă religioasă sau etnică, cum era în România comunistă”, a explicat Neumann.
 

"Este şi Nobelul României"

Elie Wiesel a primit Premiul Nobel pentru Pace, în anul 1986. Conform istoricului Victor Neumann, acest Nobel este şi al României, la fel cum este şi Nobel-ul Hertei Muller. 

„Evreimea din Maramureş era una din cele mai speciale comunităţi care a existat în toată Europa. Era o comunitate profund religioasă, de aici deducem clar că nu aveau nicio legătură cu comunismul. Acolo, evreii au devenit agricultori şi ciobani, păstori, aşa cum au fost doar în antichitate. Este singurul loc din Europa unde au primit pământuri, păşuni, şi au putut să exerseze tradiţionala ocupaţie a oieritului. Eu subscriu, poate nu toţi sunt de acord, dar acest premiu Nobel este şi al României. Locul în care te-ai născut contează foarte mult dintr-o biografie. Mai cu seamă dacă ai şi petrecut copilăria într-o zonă de genul acesta. Chiar şi adolescenţa şi prima perioadă a maturităţii, cum s-a întâmplat cu Herta Muller, iar într-o anumită măsură şi cu Elie Wiesel. Este firesc să ne raportăm mult la lucrul acesta. Herta Muller face parte din istoria literaturii române prin performanţele literare, temele ei sunt ale României, ale acestei regiuni. Elie Wiesel provine dintr-o zonă în care evreimea a fost condamnată la deportare totală. E firesc să existe o relaţie specială între Elie Wiesel şi România. Una de natură biografică, ce are urmări desoebite în traseul lui intelectual, în referinţele lui. Aici s-a format din punct de vedere al credinţei religioase. Referinţe lui sunt majore la Sighet”, a mai precizat Victor Neumann.

"Elie Wiesel a dat voce martiriului celor care au trecut prin iadul Holocaustului" 

Getta Neumann este fiica ultimului rabin al Timişoarei, Ernst Neumann (decedat în anul 2004). Mama ei este originară din Sighet. „Elie Wiesel a dat voce martiriului celor care au trecut prin iadul Holocaustului şi a avut o contribuţie imensă la păstrarea memoriei milioanelor de evrei care au pierit, şi în combaterea antisemitismului şi rasismului. Pentru mine a însemnat cel care, prin cărţile sale, mai cu seamă mărturia sa <Noaptea>, m-a făcut să înţeleg calvarul prin care au trecut mulţi din generaţia păriţilor noştri. Originară din Sighetul Marmaţiei, ca şi Elie Wiesel, mama mea, Edit Neumann, născut Fuchs, nu a avut puterea să-mi povestească despre trăirile ei de la Auschwitz. A vrut să mă scutească de a resimţi chinurile ei şi durerea doliului pentru părinţii şi fraţii ei. Mulţi supravieţuitori au tăcut. Opera şi activitatea lui Elie Wiesel sunt cu atât mai importante în eforturile de a stăvili orice încercare ca o asemenea crimă împortiva umanităţii să se repete”, ne-adeclarat Getta Neumann.