FOTO VIDEO Ce s-a ales de fostele fabrici şi întreprinderi bănăţene. Poveştile a 42 de branduri, de la 1718 până în 1990

Expoziţia pusă la cale de Remi Rădulescu FOTO Ş.Both

Inventatorul Remi Rădulescu a adunat cele mai importante branduri bănăţene, în cadrul unei noi expoziţii deschise la Casa Tineretului din Timişoara.

GALERIE FOTO

Industrializarea Timişoarei începe cu fabrica de bere, înfiinţată nu cu mult după cucerirea Banatului de către Imperiul Austriac. În 1728 se înfiinţează fabrica de tutun, iar apoi se deschid pe rând fabrici din toate ramurile. Inventatorul Remi Rădulescu, care a deschis şi Muzeul Premierelor Bănăţene, a adunat într-o expoziţie inedită cele mai importante branduri bănăţene.

Rădulescu a inventariat 23 de fabrici până la Trianon şi 27 după unirea cu România, până în 1990. ILSA, Banatul, Kandia, Guban, UMT, Electrotimiş, Electromotor, AEM, ELBA, sunt doar câteva din numele care au făcut din Timişoara un oraş industrial.

“Expoziţia este alcătuită din 42 de tablouri - cu tot atâtea fabrici şi uzine, zece vitrine şi 160 de exponate. Vorbim de tehnici bănăţene din ultimii 300 de ani. Începem cu fabrica de bere, care a trecut prin imperii, 1718, continuăm cu cele din regiune; UCM Reşiţa, 1771, Mondial Lugoj, Ceramica Jimbolia, Fabrica de Sticlă de la Tomeşti, Apa Minerală Buziaş etc. După 1920 a urmat o altă perioadă de mare amploare pentru industria bănăţeană. Sunt multe fabrici construite în perioada interbelică. Fructus, Banatul etc. Continuăm cu anii 60-70, când s-au construit Comtim, UMT, AEM, Electrotimiş, Spumotim, Dermatina etc. Mă bucură nepoţii noştri pot afla că a fost o dată Kandia, Ilsa, Guban şi alte simboluri ale timişoarei”, a spus Remi Rădulescu, preşedintele Societăţii Inventatorilor din Banat.

Din multe fabrici au rămas doar pozele

Timişorenii mai tineri pot vedea, măcar în fotografii, cum arăta oraşul într-o altă epocă. Şi asta pentru că marea majoritate a fostelor fabrici şi întreprinderi au fost demolate, în locul lor ridicându-se centre comerciale sau noi cartiere.

„Şi acesta a fost un motiv pentru care am făcut expoziţia. Să mai vedem imagini cu fostele fabrici. Majoritatea nu mai sunt. Fabrica de Ciorapi, Banatul, Kandia, Dermatina, Fructus, Poligrafia, Fabrica de Lapte şi multe altele le puteţi vedea aici, în imagini de arhivă”, a mai declarat Remi Rădulescu.

În expoziţie pot fi văzute şi foarte multe obiecte, toate realizate în fabricile din Timişoara, Lugoj sau Jimbolia. 
 

„Am reuşit să strâng exponate de la majoritatea întreprinderilor. Sunt şi exponate pe care nu le-am putut monta în vitrine, fiind prea mari. Un boiler de la Electrometal, o maşină de cusut folosită de Turul, acum o sută de ani, o mulgătoare de la IMAIA. Avem un motor de la Electromotor, semafor de la Elba, un butoiaş de la Cramele Recaş, contor de gaz de la AEM, pantofi de la Guban, piese pe care eu le-am obţinut în decurs de doi ani de zile”, a mai spus Rădulescu.

Se poate vizita şi în pandemie

Expoziţia de la Casa Tineretului poate fi vizitată în această perioadă pandemică, respectând regulile de distanţare şi purtarea măştii de protecţie. 

Remi Rădulescu se gândeşte acum şi la alte expoziţii interesante. Cea care trebuie să urmeze, anul viitor, este legat de sportul bănăţean. 

Vă mai recomandăm:

Timişoara se poate lăuda cu peste 1.200 de invenţii şi premiere istorice. „Nu cred că există vreun sector timişorean care să nu fie prezent în aceste premiere“

Industria Timişoarei, de la înflorirea din imperiul Austro-Ungar la intreprinderile comuniste şi la şmecheriile din „democraţia originală”

Ion Mihai Pacepa, spaima bagajelor lui Guban: „Au trimis un bandit pe capul nostru în Germania”

Industria auto din vestul României este gata să producă maşina bănăţeană 

→

Imaginea 1/27: Vechile branduri bănăţene într-o inedită expoziţie