FOTO Sculpturile “Perna” şi “Tronul” de pe malul Begăi au fost îndepărtate de buldozere
0
Lucrările de artă de la piciorul podului de la Maria, pe malul Begăi, au fost amplasate în 1984. Acestea au fost îndepărtate pentru a face loc pistei de biciclete.
Cele două sculpturi de pe malul Begăi au fost înlăturate de buldozere, pentru a face loc pistei de biciclete. Ideea de a impinge sculpturile uriaşe de pe drumul bicicliştilor este cât se poate de periculoasă dat fiind unghiul mare al versantului. În orice moment se poate întâmpla un accident iar sculpturile să se rostogolească în Bega.
Pentru a instala sculpturile la baza podului, în 1984, circulaţia tramvaielor de pe pod a fost întreruptă pentru cîteva ore şi s-a folosit cea mai mare macara din România, o macara japoneză Kato, ce servea mai multe judeţe. Pentru a preveni un accident, firele electrice din apropiere au fost deconectate.
“Trecătorul de azi, de pe pod sau de pe malul Begăi, n-are cum să bănuiască efortul aflat în spatele acestor lucrări ce stau cuminţi şi patinate de vreme de parcă s-ar fi născut acolo. Cu timpul ele par a fi micşorate, ca şi cum au <intrat la apă>, pentru că patina de culoare închisă le face să arate mult mai mici decit sunt în realitate. În ce priveşte mesajul <Pernei> am crezut mult timp că el va rămâne un mister nedezlegat pentru trecători, până într-o zi în care am aflat că în decembrie 1989 pe pernă au fost aprinse lumânări”, spune artistul Adrian Ioniţă, care a atras atenţia asupra lucrării.
Adrian Ioniţă a fost unul dintre cei care a participat la amplasarea sculturilor. Acesta a părăsit România după un an de la acel eveniment, în 1985, cu destinaţia Statele Unite ale Americii.
“Vă rog atât în numele meu cât şi al sculptorului Neculai Băndărău să reparaţi această greşeală sau să găsim împreună un loc mai bun acestor lucrări chiar dacă axul pe care au fost concepute este irepetabil. Dorinţa mea era ca lucrarea să fie orientată spre Catedrală, în final, pentru a nu ridica prea multe suspiciuni, am stabilit ca cele două lucrări să fie orientate faţă în faţă, pe fondul unuia dintre pilonii podului de la Maria. Cele două lucrări sunt instalate pe un dromos de cărămidă pentru a le integra cu fondul pe care se proiectau”, a mai spus Adrian Ioniţă.
“Perna” a fost numită de critică “perna de apă” însă simbolistica ei era cu totul alta. Ea reprezenta o pernă de rugăciune, ceea ce în mod evident nu era un subiect uşor acceptabil sub comunism, mai ales într-o perioadă în care Ceauşescu demolase sau mutase multe lăcaşe de cult pentru a face loc palatului său din Bucureşti.
În 1989, imediat după Revoluţie, Ted Koppel, unul dintre cei mai respectaţi jurnalişti americani, a facut o emisune pentru postul de televiziune ABC, în care prima imagine a Timişoarei apare dintr-un unghi în care Catedrala şi perna se află pe acelaşi ax vertical.
“Imaginea Catedralei şi a Pernei, în oglinda apei Begheului crează iluzia că perna suferă o mişcare de translaţie sub baza Catedralei. Este exact ideea pentru care a fost facută: rugaciunea stă la baza credinţei şi speranţei pentru o viaţă mai bună. Era anul 1984, într-o lume care dădea deja semnele unei exasperări ce avea să culmineze cu revoluţia din 1989”, a mai declarat Adrian Ioniţă.
Se încarcă comentariile...
