FOTO Povestea primului hostel din Timişoara. „Cine vine la un hostel nu caută lux şi all-inclusive, caută experienţe“

În 2011 a apărut Hostel Costel – primul hostel din Timişoara, care a devenit un brand al oraşului. Toată lumea se întreabă cine e Costel? Numele afacerii este mâna destinului.

Hostelurile sunt cunoscute ca unităţi de cazare pentru turiştii cu buget restrâns, în general tineret, având dormitoare, bucătării şi băi comune. Acestea pot funcţiona fără a respecta regulile hotelurilor, în imobile care aveau cu totul alte destinaţii decât cea de cazare. Nici măcar de parcare nu este nevoie. 

Acest tip de turism oferă cazarea în dormitoare comune cu mai multe paturi simple sau paturi etajate, cu plata per pat ocupat. 

Servicii caracteristice hostelurilor sunt posibilitatea de gătire şi păstrare a hranei în bucătării comune, complet echipate, accesul la maşini de spălat şi uscat rufe, internet, recepţie 24h, activităţi de socializare si autogospodărire.

În anul 2000, în Timişoara nu exista încă niciun hostel. A fost nevoie de iniţiativa unui sibian, Alex Smaranda. Experienţa din fosta capitală culturală europeană l-a făcut să se gândască la un hostel pe vremea când era student la Politehnica din Timişoara. 

„Am observat că a fost un bum de hosteluri în Sibiu. Venind în Timişoara, am căutat pe net un hostel şi nu am găsit niciunul. Am zis că nu se poate aşa ceva, Timişoara e de două ori mai mare ca Sibiu, e lângă Budapesta şi Belgrad, dar nu am găsit nimic. Aşa că alături de încă doi prieteni am zis să căutăm casă în care să şi locuim, dar pe care să-l oferim şi altora cu intenţia să ne scoatem măcar chiria”, a declarat Alex Smaranda.

Alex Smaranda la recepţia Hostelului Cornel GALERIE FOTO 
 

Tinerii au găsit o casă veche, pe strada Petru Sfetca, nu departe de zona Fabric. Un an de zile au lucrat la amenajare.

„Proprietara casei a murit, iar copiii ei - unul trăieşte în Australia, au decis să o închirieze. Era plin de bălării, a stat aproape un an şi jumătate nelocuită. Pentru că ne-am oferit să facem acele lucrări de renovare, am negociat ca un an de zile să nu plătim chirie. Ne-am făcut noi o cameră şi după trei luni ne-am putut muta acolo. Am lucrat un an la amenajare”, a povestit Smaranda.  

Cine e Costel ăsta?

Aşa s-a născut, în 2011, Hostel Costel – primul hostel din Timişoara, care a devenit deja un brand. Toată lumea se întreabă cine e Costel? Numele afacerii este mâna destinului, spune Alex.

„Am tot căutat un nume care să fie şi internaţional. La un moment dat m-am dus la primărie şi tot încercam să le explic celor de la urbanism că vreau să deschid un hostel, nu un hotel. Tot ziceam hostel, nu hotel, iar la un moment dat femeiea de acolo s-a oprit şi m-a întrebat <dar cine e Costel ăsta?>. Am venit acasă şi am râs cu prietenii. De acolo a venit numele şi logoul. E autentic, e românesc, e uşor şi pentru străini”, a mai spus Alex Smaranda, care încă locuieşte în casa care adăposteşte hostelul.

De la bun început, în partea de sus au fost trei camere pentru hostel, una de şase, una de opt şi una de zece paturi, plus o cameră privată. În total, Hostel Costel are 26 de locuri.

„A fost primul hostel din Timişoara şi cel mai mare până de curând. Toate care s-au mai deschis după noi au fost mai micuţe”, a afirmat Alex Smaranda. 

Hostelul a devenit mainstream

Hostel Costel se află pe toate site-urile de hosteluri. Era o vreme în care Booking.com nu accepta hosteluri, dar şi în privinţa lor s-au schimbat lucrurile. 

Primii clienţi erau din Germania, îşi aduce aminte proprietarul. De atunci, la hostel au ajuns oaspeţi din toată lumea. 

„Cine vine la un hostel nu caută lux şi all-inclusive, caută experienţe. Primii clienţi erau din Germania şi mergeau spre India. Încă nici nu era deschis, nu aveam încă nici reclamă. Am improvizat, le-am pus două saltele.  La hostel vin oameni care călătoresc din pasiune o lună, trei luni sau chiar şase luni. Când te duci la un hostel te aştepţi să cunoşti lume, să interacţionezi. Nu-i interesează confortul. E normal să ai o cameră curată, o baie curată. Camera e la comun. Ai un pat şi un dulăpior unde să-ţi închizi lucrurile. Înainte era destul de underground hostelul, dar acum a devenit mainstream. Hilton îşi face linie de hosteluri. Când Booking a intrat pe piaţa de hosteluri şi site-urile de hosteluri au intrat pe piaţa de pensiuni-hoteluri, aşa că a început să se amestece treaba, şi clienţii. Acum sunt boutique-hosteluri, hosteluri de lux, unde ai camere private şi plăteşti preţ de hotel”, a povestit Alex Smaranda. 

Boomul a însemnat venirea la Timişoara a curselor aeriene low-cost.

„Când a venit compania Ryan Air la Timişoara, oraşul s-a transformat. Dintr-un oraş de tranzit între Belgrad-Budapesta-Sibiu şi alte destinaţii bine promovate în afară, Timişoara a devenit un oraş de city break. Cei mai mulţi vin din Germania. Mulţi au legături cu Transilvania şi Banat, mulţi au avut rudele cândva aici, în plus germanii călătoresc foarte mult. Britanicii au fost mulţi cât era Ryan Air, dar acum nu mai sunt. La fel şi olandezii, au fost mulţi, dar după ce a plecat Ryan Air, nu mai vin. Wizz Air e mai popular în Europa de Est, Ryan Air în vest. A scăzut foarte tare numărul clineţilor după plecarea Ryan Air. Din afara Europei mulţi vin din Australia. Au o patimă pentru călătorii, pleacă în călătorii de şase luni-un an”, a afirmat Alex Smaranda. 

Cornel, fratele lui Costel

În perspectiva anului 2021, cand Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană, numărul hostelurilor va creşte. Anul acesta s-au deschis deja patru. În acest moment, în oraşul de pe Bega funcţionează 12 hosteluri. Ca o comparaţie, Sibiul are sub zece hosteluri, iar Bucureştiul peste 30. 

Văzând potenţialul, Alex Smaranda a deschis, anul trecut, încă un hostel, în zona Pieţei Unirii, pe care l-a numit Hostel Cornel. Se află într-un imobil istoric, cu etaje, de pe strada Oituz. 

„Proprietarul clădirii a vrut să facă hostel. A început să renoveze din 2015, dar apoi şi-a dat seama că nu vrea neapărat să facă asta. E absolut superbă clădirea. Atunci am închiriat-o eu, practic am preluat afacerea. Acum avem şase camere private, patru dormitoare unde intră 34 de oameni. O cameră are zece paturi şi trei cu opt paturi”, a mai declarat Alex Smaranda.

Apartamente Airbnb

La etajul clădirii în care funcţionează Hostel Cornel există camere în sistem Airbnb, pe care le administrează tot Alex Smaranda. În Timişoara sunt deja peste 150 de camere prin Airbnb. „Piaţa s-a adaptat la cerer. Mulţi şi-au transformat apartamentele pe care le închiriau pe termen lung. Airbnb e tot o platformă online, unde lumea te găseşte. Plata se face online şi e atractiv pentru că atât clientul dă un review, cât şi proprietarul pentru client. E ceva reciproc”, a explicat Alex Smaranda.