FOTO Panouri fotovoltaice în cea mai mare fortificaţie preistorică din Europa, descoperită lângă Timişoara
0
Fortificaţia din apropierea localităţii Corneşti, aflată la 17 kilometri de Timişoara, va fi împânzită pe o porţiune de 15 hectare de panouri fotovoltaice
Pe baza probelor de carbon-14, fortificaţia descoperită lângă Corneşti, este datată în a doua jumătate a mileniului II, înainte de Hristos.
Dimensiunea fortificaţiei cu cele trei centuri înconjurătoare atinge 900 de hectare, iar cu cel de-al patrulea val, care se cercetează acum, dimensiunile ajung la 1.720 de hectare.
Este cea mai mare fortificaţie preistorică din Europa. Muzeologii susţin că aceasta a aparţinut unei culturi din perioada Epocii Bronzului, care a fost răspândită din nord-estul Croaţiei de azi, până în zona piemontală a Banatului, de la Dunăre la Mureş.
O societate care se ocupă cu energie regenerabilă a cerut Muzeului Banatului să facă descărcarea arheologică, pentru că urmează să se ridice un parc de panouri fotovoltaice, care se vor întinde pe aproape 15 hectare.
“Acest lucru nu ne deranjează. S-au urmat procedurile standard, iar firma care face panourile solare au cerut să facem descărcarea arheologică. Ei au şi plătit aceste lucrări. S-a făcut o cercetare arheologică, iar acum pot demara lucrările de amenajare a parcului”, a declarat Alexandru Szentmiklosi, şeful secţiei de Arheologie a Muzeului Banatului.
Fortificaţia de la Corneşti a devenit un loc preferat al arheologilor din străinătate. Există un proiect iniţiat de Muzeul de Preistorie de la Berlin, iar cercetători de renume mondială vin în judeţul Timiş pentru săpături şi cercetări.
Fotografiile aeriene au fost realizate dintr-un avion Cesna al companiei MaxAir
Aşezare sarmatrică la vestul fortificaţiei
Lucrările se fac încet, iar informaţile nu sunt spectaculoase pentru publicul larg, însă îi ajută pe specialişti să pună cap la cap puzzelul.
“Avem un proiect de cercetare pe mai mulţi ani. Până acum am obţinut informaţii mai mult decât satisfăcătoare. Încă nu am ajuns să săpăm în interiorul fotificaţiei. A fost dezvelită şi cercetată prima poartă de acces în imensa fortificaţie şi s-a descoperit şi faptul că valul al patrulea de apărare avea o structură de lemn bazată pe casete, în care a fost bătut lutul excavat din şanţul de apărare. Cel mai nou lucru este că am descoperit că fortificaţia se reînoieşte şi se reface prin secolul al 14-lea. Pentru noi orice plus de informaţie este importantă”, a mai spus Alexandru Szentmiklosi.
Până acum s-a cercetat în jur de 2 hectare, din totalul de 1.700 de hectare. Una din importantele descoperite ale arheologilor este legat nu de cei care au locuit în interiorul fortificaţiei, ci de o zonă aflată în vecinătate. Aici s-au descopeirt două morminte de sarmaţi, un amestec de popoare scitice (iraniene).
“Ştim sigur că în vecinătate, la vest de fortificaţie, se afla o aşezare sarmatică. S-au descoperit două morminte. Ritualul de înmormântare sugerează apartenenţa etnică a acestei comunităţi sarmatice”, a afirmar Szentmiklosi.
Circuit turistic la Corneşti
Cei de la Muzeul Banatului încearcă acum să profite de pe urma acestei fortificaţii şi să o includă într-un circuit turistic. Planurile lor includ deschiderea unui muzeu la Corneşti, dar şi a unei baze de cercetare. Pentru asta încearcă să acceseze fonduri de la Ministerul Culturii.
Arheologii străini vor reveni la Corneşti în perioada august-septembrie, când se redeschid şantierele de la fortificaţie.
Echipa de arheologi este alcătuită din nume mari precum Rudger Krause, profesor la Universitatea Goethe din Frankfurt, Sarah Sherwood, de la Universitatea Tennesee şi Bernhard Heeb, de la Muzeul de Preistorie din Berlin, iar prospecţiunea geomagnetică a fost realizată de Helmuth Becker, unul dintre cei mai mari specialişti din Europa.
„Este una din cele mai spectaculoase fortificaţii din perioada bronzului din Europa. Ne-au înfricoşat dimensiunile geofizice. Suntem interesaţi să aflăm ce structură politică-socială a putut ridica acest complex”, ne-a declarat Rudiger Krause, în urmă cu câţiva ani.
Lucrările arheologice la Corneşti au fost reluate în 2007, după 80 de ani de pauză. Fortificaţia apare pe primele hărţi Mercy (1723-1725), iar apoi pe toate hărţile militare până la sfârşitul Primului Război Mondial. Primele săpături au fost realizate în 1939 de Marius Moga, însă până recent nu s-au mai găsit fonduri pentru a le continua. A existat o carte scrisă de regretatul Florin Medeleţ, în 1992, dar cercetările s-au reluat în 2007.
Muzeul de la Berlin a donat Muzeului Banatului 12 vitrine special, iar obiectele găsite urmează fie aşezate în ele, pentru o expoziţie.
Înainte de rezultatele cu carbon-14, arheologii aveau ca ipoteze o fortificaţie din perioada dominaţiei avare, putând fi capitala unui stat care 200 de ani a fost cel mai puternic din Europa Centrală.
Citeşte şi:
Cea mai mare fortificaţie preistorică din Europa a fost descoperită lângă Timişoara
EXCLUSIV SRI Timiş şi Poliţia Română au pornit în căutarea comorii lui Attila
Se încarcă comentariile...
