Epidemie de depresie şi în România. Aproximativ 1 milion de persoane suferă de această afecţiune însă cifrele sunt subevaluate

Femeile sunt mai predispuse la depresie decât bărbaţii

Depresie devine o problemă de sănătate publică majoră, cu atât mai mult cu cât afecţiunea este un puternic factor de risc pentru suicid.

În fiecare an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii ale o temă de interes pentru întreg mapamondul. Anul acesta se concentrează asupra depresie, pentru că reprezintă o mare problemă a societăţii noastre. 

Mai mult de 300 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de depresie, potrivit estimării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Procentul reprezintă 4,4 la sută din populaţia globului. În România, prevalenţa este estimată la 5 la sută din populaţie, adică aproape un milion de cazuri. Ciferele sunt însă subevaluate din cauza neprezentării la medic, spune medicul psiholog Kalliope Silberberg.

„Deprsia este subraportată. Sunt multe persoane, din faptul că nu recunosc semnele bolii, nu apelează la medicul de familie. Şi în aceste condiţii avem peste 300 de milione de persoane afectate la nivelul întregului glob, iar în ţara noastră aproximativ un milion. În judeţul Timiş, afecţiunile mentale, în 2015, prevalenţa a fost peste 5.000 la suta de mii de locuitori. Al treilea loc după bolile cardiovasculare şi diabetul zaharat”, a spus Kalliope Silberberg.

Cele mai multe cazuri sunt la populaţia din mediul urban

De ce sunt atâtea cazuri? Stresul şi societatea modernă sunt de vină, spune Kalliope Silberberg. „Cele mai multe cazuri sunt la populaţia din mediul urban. Factorii de risc sunt conflictele familiale, conflictele la locul de muncă, divorţul, violenţa. Violenţa în familie este o cauză importantă în depresie, mai ales la femei. Şomajul, nivelul scăzut de sănătate, de educaţie, boala cronică, toate sunt factori de risc”, a afimat Silberberg.

Femeile sunt mai predispuse la depresie, comparativ cu bărbaţii. 

„Depresia este de două-trei ori mai mare la femei decât la bărbaţi. Violenţa asupra femeilor reprezintă o problemă”, a adăugat Kalliope Silberberg.

„Este important să combatem discriminarea"

În lupta împotriva deprimării în primul rând este necesar recunoaşterea bolii. Un factor important este combaterea discriminării. O persoană care se simte ruşinată, cumva vinovată că are depresie nu o să-şi recunoască boala şi nu va apela la ajutor. „Este important să combatem discriminarea, să popularizăm semne şi simptome, precum pierderea energiei, schimbarea apetitultui, tulburările de somn, anxietatea, nelinişte, reducerea concentrării, sentiment de inutilitate, disperare, vinovăţie, sunt toate semne ale depresie”, mai declarat Kalliope Silberberg.

"Activitatea fizică este un factor important care combate depresia"

Depresie devine o problemă de sănătate publică majoră, cu atât mai mult cu cât afecţiunea este un puternic factor de risc pentru suicid.

„Stilul de viaţă contează. Activitatea fizică este un factor important care combate depresia. E important să facem jogging, să alergăm, să vorbim cu prietenii, să apelăm la ajutor dacă avem o problemă, să avem o reţea de suport, să vorbim cu familia, ca boala să nu devină tot mai profundă şi tot mai gravă. În anumite cazuri, în care depresia are o formă medie sau severă, să apelăm la ajutorul de specialitate. În faza uşoară şi medie a depresie contează foarte mult comunicarea. Chiar se poate rezolva depresia numai prin comunicare şi stilul de viaţă. Apelăm la tratamentul medicamentos când depresia este deja gravă. Cazurile de suicid sunt în profunzime cazuri de depresie”, a spus Kalliope Silberberg.

Astăzi, de Ziua Mondială a Sănătăţii, la Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Timiş, o organizat o masă rotundă cu titlul „Să vorbim despre depresie!”  - sloganul campaniei mondiale din acest an.