EDIŢIA DE VEST Praful nepăsării acoperă istoria Banatului

Muzeul Banatului duce lipsă de un laborator de restaurare şi conservare. Există pericolul ca bunurile de patrimoniu să se piardă din cauza lipsei dotărilor şi a personalului de specialitate.

Muzeul Banatului este unul dintre cele mai mari muzee din România. Aici sunt adăpostite piese importante care vorbesc despre istoria acestei zone. S-a depus o muncă asiduă pentru salvarea, restaurarea şi conservarea pieselor descoperite în Vestul ţării. La Timişoara funcţiona, din anul 1975, unul dintre cele mai mari şi bune laboratoare de restaurare din România. În 2011, istoricii şi muzeografii se plâng că nu a mai rămas mare lucru din ele, iar viitorul pare sumbru.

Condiţii din anii ‘70

„În momentul de faţă s-a restrâns dramatic activitatea în domeniul restaurării. Practic suntem toleraţi la Muzeul de Artă unde există o secţie pentru hârtie-carte şi cu o secţie pentru materiale arheologice la Muzeul Banatului”, a spus Paul Dan Octavian, şeful restauratorilor din Timişoara. Spaţiile sunt total nepotrivite pentru activitatea de restaurare şi conservare, departe de standardele ţărilor civilizate din Uniunea Europeană. Pe lângă lipsa de echipamente, cele existente fiind de nivelul anilor ‘70, există o reală problemă cu scăderea dramatică a numărului de specialişti. În momentul de faţă sunt acoperite doar câteva specializări: metal, ceramică, textile, hârtie şi carte veche.

„Cei mai mulţi experţi au deja o vârstă înaintată şi sunt în prag de pensionare. Ne putem trezi că vor dispărea unele bunuri de patrimoniu”, a mai declarat Paul Dan. Facultatea de Arte Plastice din Timişoara are o singură specializare în domeniul restaurărilor.

Muncă asiduă pentru refacerea obiectelor

Studenţii învaţă despre icoane şi picturi. În timp ce istoria Banatului stă să piară din lipsă de interes şi de bani, în ţară există deja trei centre importante de restaurare, cu laboratoare moderne, realizate în urma unor colaborări cu muzee celebre din lume. Acestea se află la Suceava, Sibiu şi Craiova. Laboratorul de metal şi ceramică funcţionează la Muzeul Banatului într-o încăpere prăfuită. Specialistul numărul unu din vestul ţării se numeşte Alexandru Fota, care lucrează de 35 de ani în acest domeniu.

„Am făcut această meserie cu mare plăcere. Mă ocup de tot ce înseamnă restaurare de ceramică şi metal. De-a lungul anilor au trecut prin mâinile mele foarte multe obiecte din toate perioadele istoriei. Fiecarea avea unicitatea şi particularitatea sa”, a spus Alexandru Fota.
Restauratorul are mereu de rezolvat un puzzle. Unoeri are de pus cap la cap sute de cioburi. „Când e gata, un neavizat ar spune că e simplu să lipeşti acele bucăţi”, a mai spus Fota. Acesta are enorm de mult de lucru, pentru că în urma lucrărilor de la autostrada Arad-Timişoara s-au descoperit sute şi sute de obiecte. Toate sunt depozitate în cutii şi aşteaptă să fie restaurate. „Avem marfă multă de pe autostradă. Sunt datate din neolitic şi epoca bronzului. E o muncă migăloasă”, a mai declarat Fota.

Factorii locali trebuie să înţeleagă importanţa salvării patrimoniului şi dezvoltarea turismului cultural
Paul Dan Octavian, şef laborator de restaurare

Reabilitarea castelului

Muzeul Banatului ar putea avea un laborator de restaurare performant după terminarea lucrărilor de modernizare. S-au alocat aproape 8 milioane de euro pentru refacerea Castelului Huniade, cea mai vechie construcţie din Timişoara, anul acesta urmând să aibe loc licitaţiile pentru constructori.

Echipamentele sunt la nivelul anilor ‘70, dar specialiştii sunt tot mai puţini