De ce Timişoara are nevoie de recorduri

Capitala Banatului a intrat în lupta pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2020. Printre punctele forte ale Timişoarei se numără şi câteva recorduri, printre care: cea mai mare halbă de bere din lume, cel mai sincronizat dans şi cea mai mare lampă.

Aproximativ 1.500 de tineri, de la 24 de licee din Timişoara, au dansat vineri în centrul Timişoarei, în cadrul unui eveniment care a urmărit stabilirea unui record mondial: cel mai sincronizat dans din lume.

Alături de tinerii din Timişoara au mai dansat aproximativ 25.000 de tineri liceeni din: Slovenia, Serbia, Croaţia, Albania, Cipru sau Macedonia. Liceenii au dansat timp de şapte minute în Piaţa Operei, pe muzica lui Johann Straus. Iniţiativa de ieri poate fi folosită, alături de alte evenimente record, în proiectul Timişoara, Capitală Culturală Europeană.

Halba a rămas mică

Unul din cei mai înfocaţi susţinători ai proiectului şi al recordurilor este directorul Filarmonicii Banatul, Ioan Gârboni. „Este foarte bine ce fac aceşti tineri. Dintre contracandidaţii noştri la nivel naţional, suntem singurul oraş care avem astfel de recorduri”, a spus Gârboni.
Directorul Filarmonicii Banatul este şi iniţiatorul proiectului „cea mai mare halbă de bere din lume”. În august 2009, chiar de ziua oraşului, în Piaţa 700 din Timişoara s-a inaugurat cea mai mare halbă de bere din lume. Halba, de şase metri înălţime şi cu o capacitate de 11.000 de litri, a fost mutată în faţa fabricii de bere Timişoreana. Bănăţenii au pierdut însă recordul, după ce italienii au construit o halbă similară, cu o capacitate de 100 de litri mai mare decât cea de la Timişoara.

„Modificăm halba pentru că au făcut alţii o halbă mai mare. Fabrica de bere s-a arătat dispusă să finanţeze proiectul”, a spus Ioan Gârboni. Potrivit acestuia, recordurile Timişoarei au adus recunoaştere şi pe plan internaţional. Spre exemplu, cea mai mare lampă din lume, construită la Timişoara, le-a dat peste cap planurile francezilor care se pregăteau să inaugureze cel mai mare felinar, printr-un eveniment de două milioane de euro. „Când am inaugurat lampa, ştirea a fost preluată de Reuters şi am fost sunat de autorităţile dintr-un orăşel francez, care nu ştiau că Timişoara este primul oraş iluminat electric din Europa. Am un mail aproape fascinant în care spun că regretă nu au fost ei primii şi ne-au recunoscut întâietatea. O lampă a stabilit un adevăr istoric”, a mai spus Ioan Gârboni.

Se „coc” cinci recorduri

Directorul Filarmonicii spune că se mai pregătesc încă cinci recorduri pe tema unor premiere timişorene. Gârboni nu vrea însă să sufle nicio vorbă despre recordurile care îi aşteaptă pe timişoreni.

Recorduri negative

Chiar dacă are multe recorduri interesante, născute din idei de succes, Timişoara are şi câteva recorduri negative care nu fac cinste deloc oraşului. Orice turist vine în Timişoara este uimit de modul în care ţiganii au reuşit să pună mâna pe centrul oraşului şi să transforme clădiri-monument în palate cu turnuleţe. O altă ruşine a oraşului este „acvariul” din Piaţa Operei, care opreşte toată vizibilitatea spre Castelul Huniade. Cele două probleme au fost semnalate inclusiv de maestrul Ioan Holender, desemnat ambasadorul onorific al proiectului Timişoara Capitală Culturală Europeană.