Cum ne iau faţa sârbii la turism. Şi-au cheltuit cu folos banii obţinuţi în perioada embargoului, la fel fac şi cu fondurile naţionale şi transfrontaliere
0
Sârbii ştiu să se promoveze, este un lucru cert. După ce ani de zile i-au îmbiat pe timişoreni la festivalurile şi evenimentele de la Vârşeţ, Kikinda, Biserica Albă, Zlatibor sau Novi Sad, acum au venit cu o nouă ofertă de nerefuzat.
De această dată vor să îi facă pe timişoreni să le devină oasepeţi la Veliko Gradişte, o localitate pitorească de pe malul Dunării, aflată la 130 de kilometru de Timişoara şi 114 kilometri de Belgrad. Cei de la Veliko Gradişte au venit la Timişoara cu primarul lor, Dragan Milici şi întreg aparatul de turism al municipalităţii.
„Dacă doriţi să cunoaşteţi cea mai frumoasă destinaţie de vacanţă, se află la 130 de kilometri de Timişoara şi se numeşte Veliko Gradişte. Când Dumnezeu a hotărât cine unde să trăiască noi am avut un mare privilegiu. Avem râul Dunărea, care este şi graniţa cu România, avem un loc unde şi acum se scoate aur de într-un mod tradiţional, avem o destinaţie ideală pentru turism. Avem şi unul dintre cele mai mari lacuri din Serbia, Lacul de Argint, care are o lungime de 14 kilometri, cu o apă fantastic de curată. Este rai pentru pescari. Acum câţiva ani a fost prins un crap de peste 40 de kilograme. În ultimii ani, pe malul lacului au apărut multe restaurante, hoteluri noi. Suntem în pregătire pentru construirea unui aeroport micuţ”, a declarat Dragan Milici.
Partenerii de afaceri în timpul embargoului
Veliko Gradiste se află vizazi de Moldova Nouă. Deşi sunt despărţite doar de Dunăre, cele două oraşe au viziuni diferite faţă de turism. Între cele două localităţi au existat relaţii de afaceri în timpul embargolui, când mulţi locuitori, şi de pe o parte şi de cealaltă a Dunării s-au îmbogăţit de pe urma traficului de benzină şi motorină. Se vede însă că sârbii au ştiut să îşi investească mai bine banii. Pentru că dacă la Moldova Nouă nu se întâmplă mare lucru, e sărăcie, zona fiind parcă uitată de lume, oferta sârbilor este remarcabilă. Există acolo numeroase posibilităţi de vizitare şi agrement, plaje, dotări la standarde occidentale pentru sporturi nautice şi acvatice, hoteluri, pensiuni, restaurante, cafenele, terenuri de golf sau de tenis. Nu lipsesc nici plimbările cu barca sau croazierele pe Dunăre.
Aquapark în staţiunea Lacul de Argint
Portul Veliko Gradişte este locul unde opresc toate navele care vin dinspre porturile Mării Negre şi se îndreaptă către Viena. De aici se pot face croaziere spre cetatea Golubac.
Parcul orăşenesc a fost amenajat în 1908. La doi kilometri de localitate, se află staţiunea turistică Lacul de Argint. Aici a fost deschis recent şi un cochet aquapark, considerat unul din cele mai frumoase din Serbia. Sezonul oficial începe la 1 mai, cu Festivalul Uranac.
La 17 kilometri de Veliko Gradişte se află cetatea medievală Ram, conservată destul de bine. Forma actuală a cetăţii datează din timpul domniei Sultanului baiazid al II-lea.
„Turiştii din România sunt pe departe cei mai numeroşi turişti străini la Veliko Gradişte. Am venit să îi invităm şi pe cei care încă nu au aflat de noi, pe cei care sunt în căutarea unui loc unde să se odihnească, să facă sport sau pentru recreaţie, iubitori de croaziere. În ultimii ani românii sunt prezenţi şi la manifestaţiile organizate la noi. Anul trecut, la concursul de la Festivalul de Fasole, primul loc a fost câştigat de un participant din România”, a mai spus primarul Dragan Milici.
Se poate trece Dunărea cu vaporul
La Veliko Gradişte se poate ajunge pe uscat sau pe apă. Prima variantă este pe la graniţa Naidăş, care necesită o ocolire, iar de la Ram se trece cu un bac. A doua, mai simplă, cu barca peste Dunăre. Există această posibilitate ca urmare a unui proiect pe fonduri europene transfrontaliere România-Serbia, prin care s-a amenajat portul Pojejena şi s-a cumpărat un vapor cu 50 de locuri.
„Portul turistic de la Pojejena a fost amenajat pe un proiect european. Această trecere a existat pe timpul lui Ceauşescu, până după revoluţie. Proiectul şi-a dorit să reia legătura, să devină un pod mobil între cele două ţări şi comunităţile de pe Dunăre. Cu acest vapor, Baziaş-1, distanţa se scurtează cu peste 100 de kilometri dacă se merge pe la Naidăş şi cu aproape 200 de kilometri pe la Porţile de Fier. Aici este o clălătorie de maxim 40 de minute între Pojejena şi Veliko Gradişte. Vrem să stabilim un program cu curse regulate de cel puţin două ori pe săptămână. Dacă vor fi solicitări putem să o facem şi mai des. Există punct vamal la sârbi, avem şi noi, vameşii vin de la Naidăş”, a spus Mihai Almăjan, administratorul portului de la Pojejena.
Ofertă turistică de 1 mai
La Timişoara au fost prezentate şi câteva oferte ale agenţiei de turism Ultramarin. De exemplu, în perioada 30 aprilie-1 mai, pentru o noapte de cazare cu demipensiune, trensport (Timişoara-Vârşeţ-Smederevo-Veliko Gradişte) şi facilităţi turistice (croazieră pe Dunăre), se plateste 350 de lei de persoană. Cei care vor să meargă pe cont propriu, găsesc la faţa locului nemoase facilităţi de cazare care pleacă de la 20 de euro pe cameră.
Citeşte şi:
Pont pentru minivacanţa de Paşti. „Elveţia“ sârbească şi satul de lemn al lui Emir Kusturica
Visul bănăţenilor din România şi Serbia: Să pedaleze pe pista de biciclete de pe dig şi să navigheze pe Bega între Timişoara şi Zrenjanin
Cum arată cel mai mare şi modern aquapark din Balcani, aflat la 166 de kilometri de Timişoara FOTO VIDEO
Pont de weekend: Locul în care Dunărea părăseşte Serbia şi intră în România. 10 euro cazarea pe noapte plus un mic dejun
Turism medical în Voivodina. Bănăţenii îşi pot trata problemele de coloană vertebrală la Băile Kanjiza
FOTO VIDEO Kopaonik - alternativa sârbească la pârtiile austriece. Bănăţenii se pregătesc de sezonul de schi din vecini
Se încarcă comentariile...
