Condamnări în dosarul „fabricii de copii” de la Timişoara. Închisoare cu executare pentru un renumit medic grec

Medicul grec Giatras Kostantinos a fost condamnat la cinci ani de închisoare FOTO pressalert.ro

Tribunalul Timiş a dat o primă sentinţă în dosarul traficului de ovule de la fostul Spital Athena din Timişoara. Doi dintre iculpaţii din dosar au primit pedepse cu executare şi doi pedepse cu suspendare.

După mai mult de şapte ani de la descinderile din dosarul de trafic de ovule de la Spitalul Athena din Timişoara, Tribunalul Timiş a pronunţat o primă sentinţă în dosar. Medicului grec Giatras Kostantinos, specialist în fertilizare in vitro şi fondator al Spitalului Athena din Timişoara, a primit cea mai grea pedeapsă: cinci ani de închisoare.

De asemenea, biologul grec Pappa Charikleia, mâna dreaptă a lui Giatras Kostantinos a primit patru ani şi şase luni de închisoare, tot cu executare. Prin aceeaşi sentinţă, medicul ginecolog Stelea Lavinia şi medicul biolog Daniela Ciontu au primit câte doi ani şi 10 luni de închisoare cu suspendare. Sentinţa nu este definitivă, putând fi atacată cu apel. Avocatul lui Giatras Kostantinos, Arcadie Anastasescu a declarat pentru „Adevărul” că sentinţa va fi contestată în perioada următoare.

Faptele de care sunt acuzaţi medicii

Potrivit DIICOT, una dintre acţiunile ilegale de la Athena, spital intrat între timp în faliment, era organizarea unor activităţi de prelevare şi transplant de celule umane (ovocite) utilizate pentru fertilizarea in vitro cu mama purtătoare. Procurorii au reuşit să obţină acte notariale din care reiese că în 13 cazuri s-a făcut fertilizarea in vitro a unor mame surogat. Anchetatorii au suspiciuni că au fost mult mai multe cazuri, dar acestea nu au putut fi probate pentru că unele dintre paciente sunt din afara ţării, dar şi pentru că o parte a bazei de date a clinicii a fost ştearsă.

Din cele 13 cazuri pentru care s-au găsit acte notariale reiese că mamele surogat s-au angajat ca după naştere să predea copilul familiei pentru care a născut, urmând ca ulterior să se facă şi demersuri prin care copilul să fie trecut pe numele mamei biologice, în acte figurând ca mamă cea care l-a născut. DIICOT arată că naşterea cu mamă surogat nu este reglementată în România, iar procedura a fost realizată de echipa condusă de medicul grec încălcând mai multe prevederi legale.

Elevă plătită să doneze ovocite

Al doilea palier al acuzaţiilor DIICOT vizează racolarea unor tinere cărora li s-au achitat sume de bani pentru a dona ovocite folosite ulterior pentru fertilizarea in vitro a altor femei. Procurorii susţin că practica este ilegală, legea prevăzând că „donarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origină umană nu pot face obiectul unor acte şi fapte juridice în scopul obţinerii unui folos material sau de altă natură”. Procurorii au reuşit să identifice două cazuri de tinere, o studentă de 19 ani şi o tânără de 18 ani, elevă în clasa a XII-a, care au fost plătite cu câte 300 de euro pentru ovocitele donate în vedere utilizării lor în cadrul unor proceduri de fertilizare in vitro.

Cum puteai deveni mamă fără să ştii

În fine, potrivit DIICOT, al treilea palier al activităţii infracţionale a echipei conduse de medicul grec vizează utilizarea frauduloasă a ovocitelor prelevate de la paciente care au recurs la procedura de fertilizare in vitro. Concret, procurorii DIICOT susţin că material genetic, recoltat de la anumite paciente, rămas nefolosit, a fost utilizat pentru fertilizarea in vitro a altor femei, de la care nu au fost recoltate suficiente ovocite sau ovocitele recoltate nu erau de calitate.

Procurorii susţin că în aceste cazuri, nici pacientele de la care s-au prelevat ovocite, nici beneficiarele nu erau informate cu privire la destinaţia sau provenienţa ovocitelor. „Au fost probate în mod cert un număr de 16 cazuri de astfel de procedure de prelevare de ovocite şi un număr de 12 cazuri de astfel de transplanturi”, susţin procurorii DIICOT, care îşi susţin acuzaţiile atât prin înscrisuri, cât şi prin mărturii. În rechizitoriu sunt prezentate cazurile a trei copii, dintre care doi gemeni, născuţi ca urmare a unor proceduri de fertilizare in vitro cu material genetic prelevat de la femei care nu şi-au dat consimţământul în acest sens.

Declinul celui mai mare spital privat din Vestul ţării

În 2014, după declanşarea anchetei pentru trafic de ovule, societatea care administra cel mai mare spital ptrivat din Vestul ţării a solicitat deschiderea procedurii speciale, iar judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Timiş a admis cererea. Athena şi-a cerut insolvenţa din cauza incapacităţii de plată a unor datorii de peste 2,8 milioane de lei.

Principalii creditori erau medicii care au lucrat în cadrul spitalului, dar şi societăţi din domeniu cu care unitatea medicală a colaborat. „Din cauza situaţiei economice dificile existente, a dificultăţilor întâmpinate în realizarea obiectului de activitate, societatea noastră nu mai face faţă datoriilor exigibile faţă de creditorii săi, datorii care în prezent depăşesc pragul limită de 45.000 de ron, depăşind valoarea de 2.800.000 de lei, iar scadenţa acestora este depăşită cu mult de 90 de zile”, se arăta în cererea de intrare în insolvenţă.

Vă recomandăm să citiţi şi: 

Premieră în justiţia din România. Declarată mamă naturală pentru copilul născut de sora ei

O mamă-purtătoare cere daune morale de 500.000 de euro după ce a născut un copil cu Sindromul Down