Caznele primului edil al Timișoarei, întâiul oraș liber de comunism. „Nu mai erau instituții care să asigure liniștea”
0Liviu Borha (72 de ani) a ajuns pe scaunul de primăra al Timișoarei din postura de director al unei antreprize de construcții-montaj, într-o perioadă tulbure, în care începea tranziţia de la sistemul comunist spre democraţie.
Imediat după Revoluția anticomunistă din decembrie 1989, Primăria Timișoara a rămas goală. Mulți dintre angajați, în frunte cu primarul Petru Moț, nu au mai revenit la muncă. Funcția de primar a fost preluată de revoluționarul Pompiliu Alămorean (care a decedat în 2019, la vârsta de 82 de ani), un architect ce a asigurat un provizorat și care a fost înlocuit în 7 august 1990, de către Liviu Borha. La acea vreme, Borha era preşedintele Mişcării Ecologiste din România (MER), filiala pe Timiş. Nu a fost ales de către cetăţeni, ci a fost numit de prefectul de atunci, Florentin Cârpanu.
Borha a ajuns primar într-o perioadă tulbure, în care începea tranziţia de la sistemul comunist spre democraţie
„Cred că toată lumea știe că a fost o perioadă foarte grea, foarte complexă, pentru că atunci s-au distrus niște orânduiri și s-a încercat să se facă altele. Dar era la început și era foarte complicat. Tot ce a fost vechi, după Revoluție s-a vrut să se înlocuiască cu ceva nou. Deci trecerea de la orânduire comunistă la cea capitalistă s-a întâmplat într-un fel mai complicat”, a spus Liviu Borha.
„Nu funcționa nici poliția, nu era nici jandarmerie”
În decizia sa de a prelua conducerea primăriei a contat şi elanul tinereţii. Avea doar 39 de ani și era cel mai tânăr primar într-o capitală de judeţ din România.
„Toate erau noi, eu am devenit primar când de fapt nu funcționa nici poliția, nu era nici jandarmerie, nu erau nici alte instituții care puteau să apere liniștea orașului. Norocul meu este că am avut o relație foarte bună cu șefii, capii organizațiilor de revoluționari, care în Timișoara erau cel puțin șapte atunci, și cu ei am încercat să mențin ordinea și disciplina în Timișoara. În fiecare zi erau mitinguri anti-Iliescu și anti-FSN în Piața Operei, erau marșuri la prefectură. Am început să angajez noi oameni în primărie, pentru că mulți din vechii angajați au plecat”, a declarat fostul primar.
Liviu Borha a ajuns la primărie din postura de director în cadrul trustului Antrepriza Generală de Construcții-Montaj. Asta l-a ajutat în munca sa de administrator.
„Eu am fost director la o întreprindere de construcții. Și acolo trebuia să conduc un număr de oameni care lucrau pe șantiere. Am avut o experiență de conducere, într-un fel. Dar nu se compara cu a conduce un oraș ca Timișoara. Am început să angajez dintre revoluționari pe cei pe care-i cunoșteam și care erau buni pentru anumite specialități în primărie. Și așa, încet - încet, am ajuns să organizez primele alegeri în Timișoara”, a mai povestit Borha.
„Nu pot zice că a fost o perioadă de bucurie mare pentru mine”
Liviu Borha nu își aduce aminte cu bucurie de perioada în care a fost în vârful administrației Timișoarei.
„Au fost solicitări extraordinare și mulțumesc lui Dumnezeu că nu s-a întâmplat nimic în această perioadă deosebită. Deci fiecare, după Revoluția, a crezut că în democrație poți să faci orice vrei. Și atunci se încălcau niște drepturi ale celorlalți, de fapt. Era complicat, deci nu pot să zic că a fost o perioadă de bucurie mare pentru mine că am fost primar. M-am bucurat că a câștigat Revoluția sau ce-o fi fost ea, dar în Timișoara a fost cel puțin o săptămână de Revoluție”, a mai spus Borha.
„Am urmărit să asigur disciplina în oraș”
Fiecare administrație, fiecare primar, după ce termină un mandat, se laudă cu realizările lor. Liviu Borha susține că la acea vreme nu se punea problema de investiții și dezvoltări ale orașului.
„Eu am urmărit să asigur ordinea și disciplina în oraș. Asta a fost ținta mea cea mai importantă. Și mă bucur că am realizat această chestiune, pentru că a fost foarte complicat și foarte mult de lucrat în acest sens. Instituțiile s-au format încet și cu greutate. Și, din păcate, au rămas în anumite instituții urmașii celor care au fost și în Partidul Comunist în primul nivel și în serviciile secrete la fel. Dar atunci ne-am descurcat, am făcut tot ce am putut să nu se întâmple jafuri și incendii. Mișcările erau în fiecare zi. Am fost primar aproape doi ani de mitinguri, proteste și marșuri de la piața operei până la prefectură”, a mai declarat Liviu Borha.
A pierdut în alegerile locale din 1992
A ocupat funcţia de primar până în 1992, când s-au organizat primele alegeri. Deşi a participat la alegeri, a pierdut în detrimentul lui Viorel Oancea, de la Partidul Alianţa Civică.
„Am pierdut pentru că eu eram atunci reprezentantul Mișcării Ecologiste din România. Și eu am candidat cu partidul meu singur, iar Oancea, contra candidatul meu cel mai serios, era susținut de Convenția Democrată, de țărăniști, de liberali și așa mai departe. Nu aveam cum să câștig”, a mai spus fostul primar al Timișoarei.
Liviu Borha a trecut în 1997 la Partidul Naţional Liberal, iar între 2005 și 2013 a fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş. A fost consilier judeţean de la înfinţarea CJT, din 1992, până în 2020, când a decis să lase loc celor tineri. A rămas însă și în zona de afaceri, fiind după 1990 asociat unic la Metcons 7 SA, care s-a desprins din trustul Antrepriza Generală de Construcții-Montaj.
Se încarcă comentariile...
