22 decembrie 1989. Primarul comunist al Timişoarei i-a acuzat pe revoluţionari de tulburarea liniştii şi a vrut să le ia boxele

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Încă de dimineaţa, în Piaţa Operei erau peste 100.000 de oameni care strigau lozinci anti-comuniste. În balconul Operei şi-a făcut apariţia şi maiorul Viorel Oancea, primul ofiţer al armatei române care a trecut de partea Revoluţiei.

În dimineaţa de 22 decembrie, din dispoziţia lui Ion Coman, primarul Petru Moţ a luat legătura cu liderii Frontului Democratic Român şi le-a solicitat să cedeze staţia de amplificare din Operă, pe motiv că mai mulţi cetăţeni s-au declarat nemulţumiţi de tulburarea liniştii. Fireşte că revoluţionarii nu au avut de gând să satisfacă cererea primarului. Încă de dimineaţa, în Piaţa Operei erau peste 100.000 de oameni care strigau lozinci anti-comuniste. În balconul Operei şi-a făcut apriţia şi maiorul Viorel Oancea, primul ofiţer al armatei române care a trecut de partea revoluţiei. 

Vestea că Nicolae şi Elena Ceauşescu au fugit a produs un entuziasm greu de descris. 

Între timp, autorităţile au lucrat la ştergerea urmelor din timpul masacrelor. Colonelul Nicolae Ghircoiaş a primit ordin să distrugă documentele medicale ridicate de Spitalul Judeţean din Timişoara, precum şi toate documentele întocmite de ofiţerii criminalişti, inclusiv fimele foto, acestea fiind arse de către maiorul Gelu Popovici.

„Faptul că aceste documente au fost distruse chiar după căderea lui Ceauşescu relevă preocuparea celor implicaţi de a distruge orice fel de urme cu privire la cadavrele incinerate. Colonelul Dumitru Dăescu, şeful apărării civile din Timiş, care s-a ocupat, din ordinul generalului Stănculescu, de întocmirea unor situaţii privind victimele a fost ameninţat de generalii Nuţă, Mihale şi Macri în 22 decembrie 1989 şi i s-a spus că trebuie să ştie că în Timişoara nu a fost niciun mort”, a susţinut magistratul Romeo Bălan. 

Între timp, rudele celor ucişi îşi căutau morţii. Nu se ştia despre ininerarea cadavrelor la Crematoriul Cenuşa. Au fost deschise mai multe morminte proaspete, în special în cimitirle aflate pe Calea Lipovei. Au fost scoase la iveală cadavre vechi, autopsiate, unele în stare de putrefacţiei. Oamenii îşi căutau cu disperare rudele dispărute.

Fotografiile cu cei exhumaţi au fost preluate şi difuzate de principalele agenţii de presă internaţională. Au fost dezgropate cadavre şi în Cimitirul Săracilor, care nu au avut nicio legătură cu reprimarea demonstranţilor. 





Moartea generlului Milea şi preluarea puterii militare de generalul Stănculescu

La Bucureşti, situaţia a scăpat de sub control. Nicolae Ceauşescu l-a chemat la el pe generalul Vasile Milea, şi l-a criticat aspru pentru că nu a avut o atitudine suficient de hotărâtă. Generalul s-a dus la etajul şase al CC, în camera 621, iar între orele 9.25 s-a împuşcat. Cel puţin aceasta este versiunea oficială. În imaginaţia populaţiei, el a fost împuşcat de persoane fidele lui Ceauşescu. Cert este că acest gest a devenit unul dintre momentele cheie ale revoluţiei.

După moartea lui Milea, Ceauşescu i-a dat ordin lui Victor Atanasie Stănculescu să preia comanda. Stănculescu a încercat însă până la acel moment de două ori să fugă de răspundere, mai întâi internându-se la Timişoara, iar apoi la Bucureşti, unde şi-a pus piciorul în ghips.
 

La ora 11.45, Stănculescu a chemat elicopterele la sediul CC, de unde Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost preluaţi şi duşi în direcţia Snagov. Cuplul Ceauşescu a fost abandonat însă pe şoseaua Bucureşti-Târgovişte, aproape de Găieşti. Cei doi au ajuns cu autostopul la Târgovişte, unde au fost prinşi şi duşi la garnizoana locală...

Citeşte şi:

20 decembrie 1989.  Ziua în care Timişoara a rămas ruptă de România. Oraşul se declară liber de comunism

19 decembrie 1989. Muncitorii au refuzat să înceapă lucrul. Prim-secretarul Radu Bălan a fost sechestrat la ELBA. L-au eliberat după sosirea generalului Guşă

18 decembrie 1989. Elena Ceauşescu ordonă: „Trageţi cu tunul în Catedrală, să terminaţi odată cu ea!”

17 decembrie 1989. „Într-o oră să fie restabilită complet liniştea în Timişoara“. „A început să se tragă deja. Coman vă raportează...“

16 decembrie 1989. Timişoara a început lupta de una singură: “Se acţionează cu două plutoane de securitate şi 100 miliţieni care fac ordine”

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite