Cărturești s-a redeschis în palatul Emmer după patru ani. „Coada era mai mare la cafea și bere decât la cărți“ FOTO
0Librăria Cărturești s-a redeschis în palatul Emmer de pe strada Mercy din Timișoara, clădire care a fost supusă, timp de mai mulți ani, unui amplu proces de restaurare.
La începutul anului 2020, în contextul pandemiei de COVID, oficialii de la Cărturești au decis să închidă pe termen nedefinit numeroase magazine din țară. Printre ele, și locația Cărturești de pe strada Mercy din Timișoara, unde funcționa librăria încă din anul 2005. Au trecut patru ani până la redeschidere.
Între timp, proprietarii palatului Emmer s-au apucat restaurarea imobilului istoric, iar asta i-a determinat pe cei de la Cărturești să reamenajeze complet interiorul. În spațiul de la etaj va funcționa ca pe vremuri o ceainărie, la care se adaugă cafea, dar se va bea și prosecco. La evenimentul de redeschidere a fost și bere, marca “Hamei x condei”, în stoc limitat.
Redeschiderea Cărturești Mercy a început cu tur ghidat cu scriitoarea Adriana Babeți, care a povestit despre viața literară a orașului.
“Am vrut să aduc un omagiu librăriei Moravecz, unde acum este un outlet, dar care a fost unul dintre cele mai mari librării din perioada interbelică din România. În Timișoara a fost mereu un cult al cititutlui, aici a fost și biblioteca Klapka, prima bibliotecă publică din imperiu. La 1900, populația Timișoarei era în proporție de 98 la sută alfabetizată. Asta spune ceva. Am mai vorbit despre cluburile de lectură, în toate limbile, despre prima revistă, tipăritură, de pe teritoriul actual al României. În perioada interbelică au fost peste 30 de ziare. Era o nevoie reală de citit. În perioada comunistă erau foarte multe librării. Librăria Noastră, Școlarul, Eminescu, Coșbuc, Sadoveanu. Iată că și acum, în centrul Timișoarei, pe o rază de 500 metri, avem două librării Cărturești, Ezotera, Cartea de nisip, La doua bufnițe, librăria germană. A mai fost și Humanitas, dar s-a închis. Au mai fost și două librării pentru copii, dar nu au mers”, a spus Adriana Babeți.
Nu se prea mai citește
Deşi în ultimii ani a avut loc o creştere de până la 10 la sută, România nu stă deloc bine în comparaţie cu ţările din Uniunea Europeană când vine vorba de cărți vândute. România are cea mai mică piață de carte pe cap de locuitori din Uniune Europeană, cifrată la 60 de milioane de euro. Ungaria, care are jumătate din populația României, are piaţă de carte de 160 de milioane de euro, iar Germania e la nouă miliarde de euro anual.
Din păcate prețurile la carte au urcat vertiginos în România, iar cei care au început să descopere plăcerea cititului sunt din nou îndepărtați de carte.
“S-a schimbat ceva în mecanismul din fiecare dintre noi în ultimii zece ani. Asta datorită telefoanelor. Suntem obișnuiți să scrolăm în continuu, să zapăm, sântem obișnuiți să gândim în clipe, ne-am micșorat capacitatea de a ne concentra a la long. O carte înseamnă un timp lung, ore în șir, o carte înseamnă câteva zile, oamenii nu mai au răbdarea să termine o carte. Nu sunt foate încrezător în viitorul cititului. Salvarea cititului ar putea să fie chiar gadgeturile. Vor apărea cărțile 3D, holograme, să fie mai prietenoasă decât telefoanele. O carte din hârtie, care are litere mici, devine un obiect neprietenos pentru cei care nu au trăit în lumea cărților. Nu contează suportul pe care citești, contează actul cititului. Alta e problema. Capacitatea noastră de concentrare, puterea de a evada într-o lume ficțională, a scăzut. Sunt alte tentații acum. Și la redeschiderea Cărturești, coada era mai lungă la bufet, la cafea și bere, decât la cărți. Oamenii vin să socializeze. Sunt singurul care are o carte în mână. Realitatea e că se vinde tot mai puțină carte, o spun cifrele. Suntem pe ultimul loc la toate capitolele; cărți vândute, numărul de cititori, timpul alocat cititutului”, a spus scriitorul Robert Șerban.
Un palat frumos restaurat
Cât despre palatul Emmer, acesta a fost construit în 1908 după planurile arhitectului László Székely. Stilul construcţiei este eclectic şi Art Nouveau. Ferenz Emmer a fost un negustor de pălării şi arme. În 1906, a obţinut autorizaţie de construire pentru un palat cu opt apartamente, 30 de camere, două spaţii comerciale şi două depozite. De la început, clădirea a fost gândită cu spaţii comerciale la parter, specific care s-a păstrat şi astăzi.
Se încarcă comentariile...
