Uimitoarea poveste a nepotului haiducului Iancu Jianu: şi-a lăsat averea colosală Primăriei Târgu Jiu

Ştefan Dobruneanu, nepotul haiducului Iancu Jianu, şi-a donat Primăriei Târgu Jiu aproape toată averea. Acesta a fost judecător, avocat, senator şi consilier local. Povestea lui Ştefan Dobruneanu este, însă, tristă, fiind marcată de pierderea fiului la o vârstă fragedă.

Ştefan Dobruneanu s-a născut în Caracal, la 14 decembrie 1862, într-o familie înstărită, care deţinea suprafeţe întinse de terenuri. A avut doi fraţi mai mari: Iancu, un mare proprietar de terenuri, dar şi un mare filantrop, şi Mihai, care a deţinut, în perioada 1915-1917, funcţia de Comandant al Regimentului 19 Romanaţi.

„Însă mult mai deosebit în familia lui Ştefan Dobruneanu a fost marele haiduc Iancu Jianu, care era bunicul său după mamă, acesta după perioada de haiducie. A fost prins şi condamnat la moarte prin spânzurătoare, dar a fost salvat de faptul că a fost cerut în căsătorie de Sultana, cu care, în primii ani după căsătorie, văzând că nu au dat naştere niciunui copil, au înfiat o fată cu prenumele Maria, născută în anul 1830 şi căsătorită cu Zaman Constantin în anul1855. Însă, în anul 1835, Sultana a dat naştere unei fete căreia părinţii i-au dat prenumele de Zinca. Aceasta s-a căsătorit în anul 1855 cu Nicolae Şt. Dobruneanu. Cei trei copii ai familiei Dobruneanu, dat fiind rezonanţa culturală, spirituală dar şi revoluţionară a familiei din care proveneau, au primit o educaţie aleasă, astfel încât toţi trei au ajuns în societate personaje cu un deosebit comportament civic“, spune juristul Daniel Cismaşu în lucrarea „Ştefan Dobruneanu, O personalitate ce nu trebuie uitată“, publicată în volumul „Litua XVII“.

Judecător, avocat, senator şi consilier local

După absolvirea cursurilor primare, Ştefan Dobruneanu a urmat cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti pe care a absolvit-o în anul 1884, iar, apoi, a fost repartizat ca magistrat în oraşul Târgu Jiu.

„A activat foarte puţin timp în această funcţie dedicându-se ulterior profesiei de avocat, ajungând într-un timp foarte scurt un foarte bun profesionist în breaslă, fiind apreciat de toţi cei cu care a avut legături profesionale şi nu numai. Datorită deosebitelor sale calităţi şi aprecieri a fost ales şi senator de Gorj, făcând parte o perioadă de timp şi din Consiliul Local în calitate de consilier ales de locuitorii oraşului“,

mai arată Danile Cismaşu în lucrarea sa. 

În anul 1894, Ştefan Dobruneanu a fost unul din fondatorii revistei „Jiul”, alături de alte mari personalităţi ale vremii printre care: Alexandru Ştefulescu, Emanoil Părăianu, cumnatul său, Iuliu Moisil, şi alţii. Alături de aceştia a fost şi iniţiatorul înfiinţării Muzeului Judeţean Gorj, care astăzi poartă numele prietenului său „Alexandru Ştefulescu”. 

O tragedie cumplită

După doi ani de stabilirea sa în oraşul Târgu Jiu, Ştefan Dobruneanu s-a căsătorit, la vârsta de 24 ani, cu Ecaterina Caribolu, născută Frumuşanu, văduva lui Grigore I. Caribolu, descendent al familiei domnitoare Racoviţă. Aceasta s-a născut la 24 ianuarie 1864 în Târgu Jiu într-o familie cu rezonanţă istorică din  judeţul Gorj, unchiul ei fiind renumitul avocat Titu D. Frumuşanu, iar tatăl ei a fost profesor şi primar al oraşului Târgu Jiu, deţinând casa Vasile Moangă, una dintre „bijuteriile“ arhitectonice din oraş, carer astăzi este monument istoric. Aceasta avea o avere fabuloasă, atât din partea familiei sale, cât şi din cea a fostului ei soţ. „Se spune că Ecaterina Dobruneanu a fost o femeie deosebit de frumoasă şi totodată la fel de inteligentă, dat fiind educaţia aleasă pe care a primit-o de la părinţi“, mai arată Daniel Cismaşu. În noaptea dintre 23-24 iulie 1890, Ecaterina a dat naştere unui băieţel, căruia i s-a dat numele Stiva-Ştefan. După doi ani, copilul a murit. Suferinţa familiei a fost imensă. 

Şi-a lăsat averea Primăriei Târgu Jiu

Averea familiei a crescut, dar şi suferinţa pricinuită de pierderea copilului. În dimineaţa zilei de 22 iunie 1905, Ecaterina a încetat din viaţă. „În memoria soţiei sale, avocatul Ştefan Dobruneanu a investit foarte mult ridicându-i chiar un bust pe un soclu foarte înalt în grădina publică a oraşului Târgu Jiu, bust care astăzi mai poate fi admirat doar în câteva ilustrate care s-au mai păstrat, deoarece acesta a fost vandalizat în urmă cu foarte mulţi ani. (...) Sfâşiat de durere, Ştefan Dobruneanu imediat după decesul iubitei, dar şi deosebitei sale soţii, neavând nici moştenitori, după o chibzuită gândire alege ca fabuloasa sa avere strânsă şi dobândită de-a lungul timpului să o lase pentru scopuri caritabile. Astfel, la data de 22 august 1905, pe când se afla în Constanţa, la Hotel Carol, camera 35, acesta îşi redactează un prim testament“, mai menţionează Daniel Cismaşu.

Acesta a desemnat ca legatar universal asupra averii Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, cu condiţia să construiască o şcoală în care să se înveţe agricultura. Acesta s-a căsătorit, ulterior, cu Lucia şi şi-a modificat testamentul, lăsându-şi Primăriei Târgu Jiu întreaga avere, iar soţiei sale o rentă viageră de 5000 de lei. „La nici două luni de la întocmirea acestui ultim testament, distinsul avocat Ştefan Dobruneanu îşi află sfârşitul departe de casă aflându-se în Germania la Berlin în data de 20 iulie 1910. Cu aducerea în ţară a rămăşiţelor pământeşti s-a ocupat fratele său Mihail Dobruneanu, care după ce i-a făcut toate orânduielile i-a depus trupul fără viaţă într-un coşciug metalic pe care la dus direct la Caracal, unde a fost depus în cavoul familiei marelui haiduc Iancu Jianu, alături de familie. Abia în anul 1912, după ce Primăria oraşului Târgu Jiu a acceptat succesiunea, după ce s-au făcut solicitări atât la Sfânta Episcopie Râmnicul Noul Severin, dar şi la Ministrul de Interne – Direcţia Generală a Serviciului Sanitar Superior, sicriul metalic cu rămăşiţele au fost aduse la Târgu Jiu şi depuse în capela familiei din cimitirul oraşului la 26 februarie 1912, cu transportul fiind însărcinat ajutorul de primar N. Tâmpeanu împreună cu I. Fischer, şeful biroului de stare civilă, dar şi Toma Demetrescu, controlor comunal. În urma acestui gest nobil, Primăria oraşului Târgu Jiu a benefi ciat de o sumă de aproape 200.000 lei, sumă colosală la vremea respectivă, sumă pe care avocatul Ştefan Dobruneanu o avea în efecte fi nanciare precum şi în împrumuturi la numeroase persoane. (...) Imediat după deces, soţia sa Lucia s-a stabilit în Franţa la Paris de unde a solicitat ca renta viageră primită prin testament să îi fi e trimisă acolo unde, dintr-o scrisoare trimisă primarului oraşului Târgu Jiu, Gheorghe Stolojanu a solicitat să-i fi e trimişi bani cât mai repede pentru a cumpăra o casă la periferia Parisului. În anii care au urmat, consiliul local a întocmit anual un buget separat cu numele Ştefan Dobruneanu, buget care era alcătuit din sume considerabile provenite din dobânzi la sumele depuse în depozite sau investite în acţiuni de tot felul“, mai arată Daniel Cismaşu.